Contrabanda a fost introdusă pentru prima oară în Strategia de apărare a României pe următorii patru ani. Este considerată o ameninţare la adresa securităţii naţionale, alături de alte infracţiuni care până acum nu apăreau în document, precum evaziunea fiscală, spălarea de bani şi contrafacerea mărfurilor.
„Dacă (contrabanda - n.r.) nu ar fi fost inclusă în Strategie, care este singurul document care ajunge la Parlament pe subiectul amenințărilor și riscurilor de securitate națională, deci dacă nu ar fi fost inclusă, probabil că, la un moment dat, s-ar fi ridicat întrebarea de ce se consumă resurse, care sunt întotdeauna semnificative? E o simplă infracţiune și atunci categoric nu are caracter militar, nu trimitem armata după un infractor”, a explicat pentru Digi24 Hari Bucur Marcu, expert în securitate națională.
Așadar, contrabanda, fenomen care dăunează grav bugetului României, este considerată pentru prima dată o amenințare la adresa securității naționale și apare în noua Strategie Națională de Apărare a țării.
Cea mai frecventă marfă de contrabandă în România sunt țigările. Piaţa neagră cu tutun de contrabandă pare într-o uşoară scădere, dar cu toate acestea, volumul capturilor este impresionant - anul trecut s-a confiscat marfă de 16 milioane de euro.
Iar statul vrea să combată fenomenul doar pe hârtie: scannerele cumpărate din bani europeni pentru depistarea mărfurilor de contrabandă stau nefolosite. România se bazează pe un singur aparat cu raze X cumpărat în 2005 de compania care administrează porturile maritime.
Cât profit scot traficanții de țigări
Sirene ale mașinilor de poliție, somații „Stai că trag!” și chiar focuri de armă sunt destul de frecvente, mai ales la granița de nord a României. Aici este locul pe unde sunt introduse în ţară cele mai multe ţigări de contrabandă.
Un container cu ţigări ilegale înseamnă 1 milion de euro profit pentru traficanţi şi pierderi pentru bugetul de stat. Preţul ţigărilor în ţările vecine (Ucraina, Moldova) este şi de 4 ori mai mic decât la noi, astfel că fenomenul pare greu de oprit.
România a încasat în 2019 cei mai mulți bani din taxarea țigărilor, pentru că piața a neagră a scăzut pentru prima dată sub 14% în ultimii șase ani. Chiar și așa, capturile de anul trecut se ridică la peste 78 de milioane de lei.
Ţara noastră gestionează 2.000 de kilometri de graniţă externă UE.
Scannerele cumpărate din bani europeni stau nefolosite, polițiștii se bazează pe ponturi
ANAF spune într-un răspuns pentru Digi24 că are doar un singur scanner în vama Constanţa-Sud Agigea pentru a depista marfa de contrabandă: un aparat vechi, cumpărat în 2005. Scannerele cumpărate din bani europeni pentru a combate fenomenul stau şi acum nefolosite, iar poliţiştii de frontieră se bazează pe ponturi pentru a-i putea prinde pe traficanţi.
De curând, în portul Constanța Sud - Agigea, polițiștii care au mers la pont au descoperit într-un container care venea din Emiratele Arabe peste 412.00 pachete de țigări, camuflate în mobilier de plastic. Marfa, trimisă din Emiratele Arabe Unite, valora peste 1 milion de euro.
ANAF mai spune că anul trecut au fost cumpărate şi şase sisteme mobile de scanare cu raze X. Aparatele sunt folosite pe teren în cadrul acţiunilor de supraveghere şi control în Iaşi, Cluj. Timişoara, Craiova şi Galaţi.
Editare web: Luana Păvălucă