În doar un an, un medicament ieftin împotriva paraziților s-a transformat dintr-un umil tratament pentru păduchi în „leacul minune” împotriva coronavirusului, beneficiind și de o audiere în Senatul SUA, dar și de apariții în ghiduri oficiale guvernamentale. Politico a publicat un amplu material în care prezintă traiectoria ivermectinei de la marea speranță în tratarea COVID într-un medicament controversat, care încă are nevoie de studii serioase pentru a fi autorizat.
Veterinarii au văzut cum dozele de ivermectină pentru animalele mari dispar pe măsură ce oamenii se bat pe ele, în timp ce pe piețele negre se fac bani serioși, iar media publică studii neconcludente.
Cehia permite utilizarea sa, iar Slovacia importă zeci de mii de doze. Studii promițătoare privind potențialul medicamentului de a preveni și trata infecția cu noul coronavirus, combinate cu disperarea provocată de numărul tot mai mare de îmbolnăviri și decese și cu un tsunami de dezinformări au condus explozia utilizării ivermectinei în Europa Centrală și de Est, dar și în America Latină și Africa de Sud, scrie Politico.
Pe lângă tratamentul împotriva paraziților la animale, ivermectina a fost folosită mulți ani și în pastile și creme pentru uz uman, în tratamentul împotriva scabiei, a păduchilor sau a altor boli tropicale. A fost privit ca un medicament minune, iar inventatorii lui, William C. Campbell și Satoshi Omura, au primit premiul Nobel în medicină în 2015, pentru capacitatea medicamentului de a trata boli multiple.
Însă principalele agenții de control al medicamentelor din lume au avertizat în continuu împotriva utilizării în tratarea coronavirusului. Săptămâna trecută, Agenția Europeană a Medicamentului a declarat că nu există dovezi care să susțină folosirea ivermectinei în afara studiilor clinice și a avertizat că toxicitatea la doze mari „nu poate fi exclusă”. Agenția Americană pentru Alimente și Medicamente a avertizat pe 5 martie că o supradoză de ivermectină poate provoca chiar moartea, notând că există multe cazuri de pacienți spitalizați după ce s-au automedicamentat.
„Toate teoriile conspirației și minciunile bune au un sâmbure de adevăr în ele - asta le face atât de bune”, spune Carlos Chaccour, profesor la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona, unul dintre primii cercetători care au exprimat îngrijorări privind folosirea medicamentului împotriva coronavirusului.
Este cunoscut că ivermectina are și proprietăți antivirale, așa că cercetătorii au fost îndreptățiți să studieze medicamentul la debutul pandemiei, a mai spus el.
De fapt, Chaccour cunoaște ivermectina mai bine decât mulți. El a început să studieze capacitatea medicamentului de a distruge vectorii malariei în 2007, iar când oamenii au început să moară din cauza noului coronavirus la începutul anului 2020, el s-a întors la domeniul în care era deja expert.
Pe de o parte, munca lui sprijină posibilitatea ca ivermectina să poată fi folosită în tratarea coronavirusului, pe de alta demască studiile dubioase privind acest medicament. Asta l-a transformat într-un inamic al ambelor tabere, iar soția sa a primit amenințări. Chaccour spune că a fost numit "asasin pe statul de plată al big farma" sau, invers, "un naiv și un avocat (al ivermectinei)".
Luna trecută, ca să mai scape de nebunie, a părăsit rețeaua Twitter.
Utilizare pe scară largă
Totul a început în martie 2020, când un studiu in-vitro al cercetătorilor australieni a indicat că ivermectina este un inhibitor pentru coronavirus. Dar exista și o mare problemă, a spus Chaccour: cercetătorii au folosit concentrații atât de mari, încât nu puteau fi găsite în mod natural în corpul uman.
O parte a cercetării provenea dintr-un studiu care folosea date de la Surgisphere - grupul care se află în spatele celebrului studiu privind hidroxiclorochina, studiu care a fost retras ulterior de revista The Lancet, după apariția unor semne de întrebare privind datele. Oricum, studiul nu a depășit niciodată stadiul de pre-print.
La vremea respectivă, folosirea ivermectinei era limitată în zona Amercii Latine. Peru a inclus medicamentul în ghidurile naționale privind tratarea coronavirusului (iar mai târziu l-a scos), iar în Bolivia sute de mii de oameni au primit acest tratament. Chaccour crede că utilizarea atât de răspândită a medicamentului are legătură și cu faptul că este folosit atât pentru uz uman, cât și animal, și că în regiune se află mai mulți producători.
Același fenomen a fost observat și în alte părți. Ungaria, de exemplu, a semnalat că medicii veterinari au raportat o creștere a interesului pentru ivermectină.
Dar totul s-a schimbat când medicamentul a ajuns pe cea mai importantă platformă de până acum: Senatul Statelor Unite ale Americii.
România a epuizat stocurile de ivermectină
Bomba a fost detonată pe 8 decembrie 2020, când medicul american Pierre Kory a vorbit în fața Senatului despre tratamentul ambulatoriu pentru coronavirus. Ivermectina, alături de alte produse - vitamina C, zinc sau melatonină - ar putea "salva sute de mii de oameni", a declarat el, citând peste 20 de studii.
Kory a întrebat, de asemenea, de ce remdesivir - un medicament scump, care a dovedit eficiență limitată în tratarea pacienților cu forme grave de COVID - a obținut autorizație de a fi folosit de la organismele americane de specialitate, în vreme ce ivermectina nu.
Depoziția lui Kory în fața Senatului a produs o undă de șoc pe tot globul. Un video YouTube cu declarația sa a devenit atât de viral, încât a fost eliminat de pe platformă, pentru încălcarea politicii privind dezinformarea pe tema COVID. Așa cum a spus Chaccour, clipul video a născut imediat întrebarea pe care și-au pus-o mulți: "De ce ne omoară dacă există acest medicament care salvează vieți? De ce Big Pharma vrea să impună propriile soluții?".
"Și asta a pornit al doilea val de interes", a spus Chaccour.
La mii de kilometri distanță, în Africa de Sud, a apărut în curând o piață neagră a ivermectinei. În România, stocurile de ivermectină de la farmaciile umane, dar și veterinare s-au epuizat în luna ianuarie.
Ipoteza că Big Pharma blochează utilizarea ivermectinei se potrivește în tabloul mai mare al unei "largi conspirații împotriva noastră, a oamenilor simpli", a explicat Jonáš Syrovátka, program manager la Institutul de Studii în Securitate din Praga.
Cine este înclinat cel mai mult să creadă în astfel de dezinformări? Dan Sultănescu, cercetător la Centrul pentru promovarea Participării și Democrației din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, arată spre "oamenii cu un nivel scăzut de încredere".
Nu e vorba numai despre sănătate, spune el, încrederea în instituțiile occidentale, cum ar fi NATO, Uniunea Europeană, a scăzut în ultimul an, o "perioadă de vulnerabilitate" pentru multe țări, inclusiv pentru români. Oamenii ascultă doar surse în care au încredere, iar media a devenit "câmp de luptă" acum, pe care diverse grupuri cu largi interese se luptă pentru acoperire.
În Slovacia și Cehia, nu doar o mână de medici au promovat ivermectina, ci însuși guvernul.
În ianuarie, Ministerul Sănătății din Slovacia a început să permită folosirea ivermectinei în tratarea și prevenirea coronavirusului. În martie, deși admite că dovezile privind eficiența sa împotriva coronavirusului sunt limitate, Ministerul Sănătății din Cehia pemite medicilor să prescrie ivermectină după cum cred de cuviință.
Geografia a jucat și ea un rol în popularizarea ivermectinei, mai spune Dan Sutănescu. Fanii ei nu se află în marile orașe sau aproape de punctele de decizie, ci "la periferia unor centre". "Îi găsești în zonele unde oamenii sunt frustrați pentru că nu au niciun control, nici asupra soluțiilor, nici asupra rezultatelor".
Jonáš Syrovátka mai notează că la această confuzie mai contribuie și comunicarea proastă a guvernelor în timpul pandemiei - în două luni au fost schimbați trei miniștri ai Sănătății.
Studii fără susținere statistică
În timp ce europenii luau cu asalt farmaciile pentru ivermectină, cercetările privind acest medicament au continuat.
În ianuarie a apărut un articol în formă pre-print, semnat de zeci de oameni de știință de pe tot globul, inclusiv Chaccour, care a condus la titluri la care suporterii cei mai înfocați ai ivermectinei nici nu puteau visa. Financial Times a titrat că acest "medicament ieftin împotriva paraziților" poate scădea riscul de moarte din cauza coronavirusului cu 75%.
Articolul, care nu a trecut încă prin procedura peer review, într-adevăr susține că ivermectina are impact major asupra deceselor din cauza ivermectinei. Dar conține și un avertisment, în același timp: meta-analizele au arătat că medicamentul trebuie să fie "validat de testări pe grupuri aleatoare mai mari înainte ca rezultatele să fie suficiente pentru fi analizate de autoritățile de reglementare".
Apoi, în martie, medicamentul a primit o lovitură. Revista Frontiers in Pharmacology a contrazis concluziile provizorii ale unui studiu semnat de Pierre Kory și de ceilalți membri ai grupului său, Front Line COVID-19 Critical Care Alliance. Revista a scris că "articolul face o serie de afirmații puternice, nesusținute, bazate pe studii fără susținere statistică și, uneori, fără a folosi grupuri de control".
Kory a calificat aceste observații drept cenzură și a acuzat revista că permite unor oameni din afară "să comenteze studiul nostru".
Cam în aceeași perioadă, organismele de reglementare din SUA și din UE au intervenit, ambele avertizând că nu există suficiente dovezi că medicamentul previne sau tratează coronavirusul. Agenția Europeană a Medicamentului a arătat într-o declarație pe 22 martie că, în timp ce studiile de laborator au indicat o speranță pentru ivermectină, ele se bazau pe doze mult mai mari decât cele autorizate, iar rezultatele studiilor clinice erau diferite de la un caz la altul.
"Este nevoie de studii bine concepute, randomizate, pentru a putea trage concluzii dacă produsul este eficient și sigur în prevenirea și tratarea COVID-19", a precizat agenția.
Astfel de studii se fac acum, iar Chaccour estimează că peste 3-4 luni vor apărea mai multe date relevante. El speră că, în ciuda istoriei amestecate a ivermectinei, se va dovedi că este medicamentul-minune care promitea că va fi: "Aș fi foarte fericit dacă va funcționa".
Citește și: OMS recomandă să nu li se dea Ivermectină pacienţilor diagnosticaţi cu COVID
Editor : Bogdan Păcurar
