Exclusiv Viaţa de instalator și zugrav pe timp de criză, între „Nu mai avem comenzi" şi „Lucrez de acasă, că mă pune soţia la treabă"

Restricţiile de circulaţie şi izolarea a milioane de români în propriile case impuse de prelungirea, cu încă 30 de zile, a stării de urgenţă creează în această perioadă mari probleme inclusiv categoriilor profesionale care, prin natura meseriei, lucrează la domiciliul clientului. Instalatorii, electricienii ori zugravii se văd nevoiţi să îşi restrângă drastic activitatea, în condiţiile în care pentru ei mersul „la serviciu” înseamnă intratul în casele cât mai multor oameni şi să se expună, astfel, riscului infectării cu noul coronavirus. Asta, în cazul fericit în care mai au contract de muncă sau comenzi.

„Ia vezi acolo, la racordul ăla, să fie de 3/8, că, dacă e 1/2 am pus-o”.

Din fericire, racordul se potriveşte, iar micile emoţii de etapă sunt depăşite. Cei doi instalatori îşi continuă apoi treaba în linişte: montatul unei banale baterii la chiuveta unei bucătării din apartamentul unui bloc din Bucureşti se dovedeşte a fi, în aceste zile, o activitate extrem de aventuroasă, comparativ cu lunile trecute.

Proprietarul a avut grijă, în prealabil, să dezinfecteze locul înainte de sosirea meseriaşilor şi a urmat cu stricteţe instrucţiunile primite prin SMS de la firma de instalaţii: sunt acceptate doar lucrările în regim de urgenţă, iar persoanele din apartament trebuie să stea cât mai departe de instalatori, preferabil în alte camere. Comunicarea se face direct, prin strigăte. Mesajele sunt aceleaşi ca înainte de criză („Totul în regulă? „Aveţi nevoie de ceva?”, „Totul în regulă, ne descurcăm, mulţumim!”), cu diferenţa că registrul notelor e, de data asta, ceva mai înalt: din cauza distanţei impuse, oamenii sunt nevoiţi să strige mai tare unii la alţii, pentru a se face auziţi şi înţeleşi.

Lucrarea e gata în mai puţin de jumătate de oră, iar meseriaşii pleacă mulţumiţi. Au avut ce lucra pe ziua respectivă.

Alternative: concediu de odihnă forţat sau şomaj tehnic

„Au scăzut comenzile drastic. Şi toţi care mă sună, vor cât mai ieftin”, declară Florin Dascălu, directorul unei firme cu 6 angajaţi, din Bucureşti, specializate în lucrări de instalaţii, electrice şi servicii tehnice. „Aveam contracte cu diverse magazine prin mall-uri, care s-au închis. Nu-i mai putem factura, că nu mai au activitate. Aveam apoi intervenţii la hoteluri, la restaurante. Acuma, nu le mai facem”, spune Dascălu.

„Mi-am restrâns activitatea, iar pe angajaţi i-am băgat, în prima fază, în concediu de odihnă forţat”, precizează Rudi Bozeanu, proprietarul unei firme de instalaţii şi intervenţii rapide, cu 9 angajaţi. „Apoi vedem dacă intrăm, sau nu, în şomaj tehnic. Eu aş prefera să lucrăm. Şi ei la fel, că nu le prea convine să stea pe şomaj tehnic”, adaugă Bozeanu.

În cazul lui  Florin Dascălu, din cei 6 angajai ai firmei pe care o administrează, 4 au fost deja trimişi în şomaj tehnic.

„Cu restul ne descurcăm pe unde mai avem comenzi, unde mai sună clientul”

„Mai mult lucrăm cu clienţi individual, d-aia facem şi promovare pe Google, dar asta ne costă destul de mult, să apărem acolo, în prima pagină de căutări. Sunt zile în care nu faci nicio intervenţie, sunt zile în care mai fac, măcar să-şi scoată salariul. Cei care sunt în şomaj, au mai plecat pe la ţară, îşi mai fac o treabă. Sper să iau acuma ceva ajutoare de la stat, că eu îi plătesc pe oameni. Cât oi mai avea! Când nu mai am, nu-i mai plătesc”, spune Dascălu.

Chiar dacă numărul de comenzi s-a redus semnificativ, companiile specilizate în realizarea de instalaţii sanitare, termice sau electrice se văd nevoite să accepte, în această perioadă, doar cereri care presupun, în principal, lucrări banale, care nu durează mult, pentru a limita cât mai mult interacţiunea dintre angajat şi client.

Se lucrează puţin şi doar pentru intervenţii urgente. Cum încearcă firmele să evite contactul între angajaţi şi clienţi

„Angajaţii sunt destul de speriaţi şi ei. La fel şi clienţii, de partea cealaltă. Ne întreabă: dar băiatul care vine are mănuşi? Are mască?”, spune Rudi Bozeanu. 

„Dacă e, spre exemplu, un subsol, o cameră tehnică izolată, unde nu e trafic de persoane, nu interacţionăm foarte mult cu clientul, atunci da. Altfel, lucrările mărunţele care pentru un instalator înseamnă 4-5 intervenţii în cadrul programului, dacă le înmulţeşti cu cinci instalatori, deja ajungi la o cifră care măreşte riscul de contaminare. Şi atunci, m-am rezumat strict la clienţii pe care îi cunosc, pe care îi am în agendă”, adaugă Bozeanu.

Dar, atunci când totuşi sună, clienţii o fac doar pentru intervenţii urgente.

„Sună dacă s-a spart o ţeavă ori s-a oprit curentul în casă, e clar nu mai sună nimeni să facă lucrări programate, de genul «vreau să montez un pitic să-mi facă lumină la vară când stau pe terasă» sau să spargi pereţii să-i faci toată instalaţia electrică. Nu, nu mai face nimeni aşa, sau să spargi pereţii să-i faci toată instalaţia electrică”, precizează Dascălu.

Pe de altă parte, nici clienţii nu o duc prea bine în această perioadă şi preferă să-şi drămuiască economiile.

„Clientul, dacă are un bănuţ pus de o parte, nu se mai gândeşte că a venit căldura şi trebuie să-i montez un aparat de aer condiţionat. Preferă să dea la evantai, sau să deschidă geamul să se facă curent, pentru că îşi ţine banii de rezervă. Nu se ştie cât mai ai nevoie de ei”, adaugă Dascălu.

Nevoia şi teama de contaminare au creat, de voie, de nevoie, protocoale specifice pentru situaţiile în care meseriaşul calcă pragul casei. Clientul e rugat să stea în altă cameră, iar conversaţiile se poartă de la distanţă, preferabil prin uşă.

„Îi întreb dacă au aglomeraţie în casă, dacă stau şi cu soacra şi cu mama şi cu tata. În astfel de cazuri, evit”, spune Bozeanu.

„Unde acţionăm, avem echipament de protecţie. Începând de la costum, mască, mănuşi. Din momentul în care intrăm, îi spunem clientului la telefon să fie un geam deschis în locul unde lucrează echipa şi să nu stea aproape de noi. Ne spune la telefon ce are de făcut şi stă mai departe. noi ştim ce avem de făcut. Vorbim de la distanţă sau prin telefon”, adaugă Dascălu.

„În ultima săptămână şi jumătate nu am avut niciun apel telefonic”

Spre deosebire de instalatori sau electricieni, zugravii sunt şi mai ghinionişti. În cazul lor nu sunt „urgenţe": nimeni nu sună, în toiul nopţii, pentru a chema un zugrav, atunci când s-a murdărit peretele.

„E nasol, din punct de vedere al activităţii mele, eu chiar sufăr!”, declară Vasile Doru Mihai, zidar, zugrav şi faianţar cu 16 ani de experienţă în domeniu.

„În ultima săptămână şi jumătate nu am avut niciun apel telefonic, măcar să mă sune cineva şi să-mi spună ceva de genul «Am de gând să...». Ştiţi, în meseria mea nu e nimic urgent. Omul poate să aştepte. E o perioadă urâtă din punct de vedere al muncii noastre, dar, momentan, nu avem ce să facem. Câştigă Google-ul acuma!”, spune Mihai.

În ciuda situaţiei în care se află, Mihai glumeşte şi spune că a ajuns şi el să „lucreze de acasă”.

„Acum a prins soţia momentul şi mi-a zis: «Haide!» Am apucat şi eu să fac lucruri prin casă”, a precizat Vasile Doru Mihai.

Peste un milion de români sunt deja în şomaj. Iar veştile rele sunt abia la început

Cele mai recente date publicate de Ministerul Muncii arată că peste 1 milion de români erau, la data de 6 aprilie, trimiși în șomaj. Dintre aceștia, peste 950.000 au contractale de muncă suspendate, iar 190.000 sunt contracte individuale de muncă încetate.

Cei mai mulți oameni și-au pierdut locul de muncă în domenii precum comerț cu ridicata și amănutul, hoteluri și restaurante sau construcții.

Veştile rele nu se opresc aici: săptămânile viitoare ar putea aduce un boom al suspendărilor contractelor de muncă.

Pe de altă parte, normele de aplicare a ordonanței de urgență privind amânarea ratelor cu nouă luni pentru românii afectați de criza economică au fost publicate în Monitorul Oficial. Românii pot cere, de acum, amânarea ratelor, conform ministrului Finanţelor, Florin Câţu.