Țara contrastelor. Iașiul are PIB-ul de patru ori cât cel al Vasluiului
România are orașe care, deşi sunt apropiate geografic, sunt diametral opuse când vine vorba de nivelul de trai. Iaşiul şi Vasluiul sau Timişul şi Caraş-Severinul sunt doar două perechi de judeţe care ilustrează perfect această situaţie. Unele au infrastructură, locuri de muncă şi centre universitare renumite, celelalte sunt ocolite de investitorii, rata șomajului este în creștere și infrastructura este la pământ.
Iaşiul este unul dintre mai mari centre culturale, economice şi academice din ţară. Astfel, a devenit locomotivă pentru întregul judeţ. Industria IT se dezvoltă rapid, aeroportul are 19 zboruri naţionale şi internaţionale şi, dintre cei 60.000 de studenţi, mulţi vor să rămână aici.
„În ultimii doi ani, numărul de angajați în industria de IT și outsourcing s-a dublat în Iași, de la circa 6.000 la aproape 12.615 în 2016”, a spus consultantul IT, Dan Zaharia .
Mai mult, specialiştii cred că în 2030 vor fi 33.000 de oameni angajaţi în industria IT. Investițiile străine au scăzut cu 0,2 la sută, dar au crescut cele ale firmelor locale.
„Din punct de vedere al capitalului românesc, sunt manifeste pe piață, în mod deosebit investițiile imobiliare, vedem că în jurul și în zona metropolitană a Iașiului se construiește destul de mult”, a spus președintele Camerei de Comerți din Iași, Paul Butnariu.
În schimb, Vasluiul este cel mai sărac judeţ din Moldova, cu un produs intern brut de patru ori mai mic faţă de cel al Iaşiului. Aici nu se vorbeşte despre IT iar cel mai mare angajator este Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care are aproximativ 2.500 de angajaţi şi peste 20.000 de beneficiari, adulţi şi copii.
„Judeţul Vaslui este pe ultimul loc în cele şase judeţe din regiunea Nord-Est. Anual dispar în jur de 7-800 de firme”, a spus președintele Camerei de Comerț Vaslui, Ionel Constantin.
Doar unul din trei oameni are un loc de muncă, iar rata şomajului a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu peste un procent. Acum este de 11,5 la sută.
„Instituţia noastră înregistra un număr de aproape 17.000 de persoane şomere, mai mult, în creştere faţă de anul trecut, aceeaşi lună a anului trecut cu o mie de persoane”, a precizat Aura Agafiței de la AJOFM Vaslui.
Anul acesta, nicio firmă străină nu a investit în judeţul Vaslui.
„Nu mai suntem atât de atractivi, poate investitorii locali nu reușesc să suplinească investițiile celor din afara regiunii”, a spus președintele Camerei de Comerț Vaslui, Ionel Constantin.
În vest sunt alte două exemple la extremă: Timişul şi Caraş-Severin. Judeţul cel mai vestic al ţării are creştere economică şi investiţii majore, mai ales în domeniul IT şi al componentelor de maşini. Infrastructura rutieră şi deschiderea către vestul Europei au făcut ca Timişul să fie pe placul investitorilor, în detrimentul Caraş-Severinului.
„Atunci când vorbim despre investiţiile în Timiş, vorbim despre aproximativ de 60% din totalul investiţiilor din toată regiunea vest, de nouă, sau zece ori aproape investiţii mai mari în Timiş decât în Caraş-Severin”, a spus analistul economic Ionică Imbrescu.
„Proximitatea cu vestul este un aspect extrem de important în ceea ce priveşte atractibilitatea ca şi investiţii. În domeniul IT ne gândim întotdeauna la ce fel de competenţe găsim aici, ce fel de oameni găsim aici”, a adăugat președintele Sindicatului IT din Timișoara, Florentin Iancu.
Aşa se face că şomajul din Timiş este printre cele mai mici din ţară, cu o rată de 1,18%, iar salariile printre cele mai ridicate din România. Venitul mediu lunar depăşete 2.000 de lei. Salariul mediu în Caraş este sub 1.500 lei.
Cea mai mare problemă în Caraş Severin este lipsa locurilor de muncă. Locuitorii nu au job-uri pentru că în judeţ investiţiile sunt puţine. Judeţul Caraş-Severin suferă enorm şi din cauza infrastructurii rutiere. Nicio autostradă şi niciun drum rapid nu trec pe aici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
