Cum se văd românii peste 100 ani? Un sondaj cu răspunsuri surprinzătoare
Peste 10 ani, românii nu se mai văd mai folosind smartphone-ul, pentru că acest gadget va dispărea, se văd circulând în mașini electrice sau autonome, nu se mai duc în magazine, pentru că vor cumpăra online și vor plăti cu monede virtuale. În schimb, se văd mergând în continuare la piață, făcând grătare, mâncând mici și ieșind la terasă. Cu toate acestea, relațiile de cuplu se vor forma mai mult prin intermediul rețelelor de socializare și sunt convinși că vor petrece mai mult timp în casă, cu familia. Școala temeinică o vor face tot acasă, iar școala ca instituție va deveni un fel de mediu de socializare. Într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, românii nu mai așteaptă nimic din partea statului. Sunt convinși că vor reuși singuri, datorită tehnologiei și tot prin tehnologie se văd câștigând un rol important în Europa. Sociologul Dan Petre a explicat la Digi24, în emisiunea „În fața ta” de unde vine acest optimism oarecum ciudat, „naiv” îl numește el, relevat de un recent studiu, „România peste 100 de ani”, realizat compania de consultanţă D&D Research.
Cine schimbă lumea: oamenii sau banii?
Viitorul pentru români nu este neapărat ceva foarte spectaculos, ceva grandios, ci este mai degrabă o îmbunătățire, un upgrade al prezentului sau al viitorului apropiat sau poate a trecutului, a explicat Dan Petre. Este, de asemenea, foarte puternic asociat cu oamenii.
De regulă, viitorul este produs de trei-patru feluri de resurse: de oameni, care au o viziune sau care fac niște lucruri deosebite; de bani - viitorul poate fi produs în anumite regiuni ale lumii de existența banilor; de prezența sau absența tehnologiei. Dintre toate acestea trei, românii asociază viitorul în cea mai mare măsură cu oamenii, au mare încredere că oamenii vor aduce viitorul în România și că acesta va fi unul bun, nu neapărat mare, grandios, ci unul concret, palpabil, produs chiar de către ei, de către oameni.
România acceptă întrucâtva cu o anumită relaxare tăvălugul tehnologiei și ceea ce se întâmplă în acest moment la nivel internațional, iar această relaxare îi face să considere că oamenii vor avea și timpul, și resursele, și relaxarea pentru a produce viitor.
Românii adoptă foarte repede tehnologia, s-au relaxat în ceea ce privește adoptarea lucrurilor din exterior, dar există o nevoie, o cerință pe care o pun românii, și anume o componentă etică, pentru că sunt conștienți de riscurile pe care le poate aduce tehnologia asupra vieții de zi cu zi.
Ce gadget cred românii că o să dispară în viitorii zece ani?
Surprinzător este cel care le-a invadat cel mai mult viața - telefonul mobil, telefonul inteligent - pentru că sunt dispuși să treacă spre alte tehnologii, spune Dan Petre. Sunt însă și lucruri care nu vor dispărea niciodată din identitatea, din gena noastră: grătarul, mersul la terasă și speranța, convingerea că lucrurile vor evolua mai bine.
Mulți experți (chestionați în cadrul acestui studiu) se așteaptă ca România să nu mai existe ca identitate, ca stat în sine, pentru că în general statele se vor dilua și vor apărea alte forme de gestionare a relațiilor și a interacțiunilor: corporații, grupuri de indivizi, prin intermediul rețelelor sociale sau a tehnologiei. Este un fenomen internațional, nu privește neapărat România. Dar vor rămâne lucruri care țin de identitatea națională. De exemplu, pofta cu care noi trăim viața, relaxarea cu care trăim noi viața, ba chiar a apărut această idee că ar fi o zonă în care am putea să exportăm, să dezvoltăm aplicații, tehnologii în această zonă care ține de identitatea noastră, a explicat Dan Petre.
În ce au încredere românii?
Încrederea vine în primul rând din afară. Românii se așteaptă ca viitorul, schimbarea, să vină cumva din exterior, dar noi îl vom accepta cu încredere și relaxare și vom merge în direcția lui. Încrederea și-o plasează în oameni, și nu în stat.
72 la sută dintre cei chestionați spun că oamenii vor aduce viitorul în România.
Încrederea în stat este foarte scăzută. Românii au următoarea percepție: avem o șansă istorică să ardem niște etape și să ajungem în viitor la același nivel cu alte țări foarte dezvoltate. Cumva au renunțat la ideea de a avea sănătate cum au Germania, Statele Unite, Marea Britanie, de a avea autostrăzi la acel nivel sau a avea educație la acel nivel, dar sunt conștienți că dacă am adopta acum tehnologii, un alt mod de gândire specific noii economii, industriilor creative bazate pe aport intelectual-cognitiv, avem o șansă istorică să ajungem într-un interval de timp rezonabil acolo.
Cum își închipuie românii că va arăta țara lor peste zece ani?
Ca o continuare mai bună, ca o îmbunătățire a României din acest moment, spune Dan Petre. De exemplu, se așteaptă ca aceste device-uri pe care le folosim în acest moment intens, smartphone-urile, să dispară, se așteaptă să facem trecerea de la automobilele tradiționale, cu combustie internă, la automobile care se conduc singure, guvernate de inteligență artificială, sau cu motoare electrice, să nu mai meargă la cumpărături, totul să se facă online, este un fel de extensie, de îmbunătățire a prezentului care deja există în anumite zone și de care ei sunt conștienți, pentru că sunt conectați prin autostrăzile informaționale la aceste realități.
Iar faptul că suntem atât de deschiși la tehnologie, la a adopta tehnologie, este un atu, cred românii, care ne va aduce la același nivel cu alții. Este un optimism naiv, nu neapărat susținut de realitate, susține sociologul Dan Petre.
Dar o altă sursă a optimismului este renunțarea la a mai aștepta din partea statului reforme sau lucruri structurale majore; nu mai au așteptări la autostrăzi, la spitale, la școli sau sistem de educație modern care să fie produse de către stat, ci mai degrabă le văd rezolvate prin forțe proprii, prin intermediul tehnologiei sau prin intermediul rețelelor de socializare. Orizontul de timp? O generație, adică 25-30 de ani.
Relațiile de cuplu. Una dintre așteptări este ca aceste relații să fie cuantificate, măsurate, de exemplu prin intermediul rețelelor de socializare și prin teste psihologice, de compatibilitate sau chiar genetice.
Mâncarea. Cei mai mulți se așteaptă să devină ceva funcțional, ceva care să răspundă unor nevoi, în primul rând, și doar secundar să fie ca o plăcere. Dar, pentru că avem capacitatea de a trăi cu paradoxurile, micii rămân, grătarul rămâne, mersul la piață rămâne în continuare, la fel statul la terasă, convivialitatea, plăcerea de a petrece timp cu alții.
Educația face o trecere de la școala în afara locuinței la o școală în interior, acasă, mai ales în ceea ce privește competențele consistente, iar școala în exterior ar urma să fie responsabilă mai degrabă de socializare. Casa, locuința devin cumva unitatea cea mai importantă, tendința va fi de a petrece cât mai mult timp acasă, cu familia.
În ceea ce privește banii, funcția lor rămâne aceeași, numai că vor dispărea fizic și vor fi înlocuiți de monede virtuale.
Like-urile din rețelele sociale devin monede sociale, care pot fi schimbate cu alte tipuri de „valute”.
Legătura cu istoria rămâne la nivel de valori și la nivel de identitate. Ei se așteaptă ca tehnologia să niveleze foarte mult, inclusiv la nivel de state, iar din acest punct de vedere, românii se văd câștigând un rol important în Europa în special prin resursa umană, o resursă umană educată, capabilă să producă valoare. De aceea e important ca această resursă să fie păstrată aici, pentru că altfel va produce viitor de calitate acolo unde se va duce, a conchis Dan Petre.
Urmăriți întreaga discuție din emisiunea „În fața ta” în materialul video de mai sus. Emisiunea „În fața ta” se difuzează în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 13:30, la Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
