FOTO http://www.astro-urseanu.ro/
Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. Astăzi este cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului.
Solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, alături de echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă şi solstiţiul de vară. Solstiţiul reprezintă momentul când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mic. De la această dată, ziua începe să crească, iar noaptea se scurtează.
Solstiţiul de iarnă a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, de exemplu, solstiţiul era asociat cu o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, care, adeseori, se termina cu sacrificii umane.
Cea mai veche referinţă a acestei sărbători poate fi găsită în Mesopotamia. Astfel, sărbătoarea dura 12 zile şi-l „ajuta" pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstițiul de iarnă. Astăzi este cea mai scurtă zi din an