Solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, alături de echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă şi solstiţiul de vară.
Solstiţiul reprezintă momentul când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază
este cel mai mic. De la această dată, ziua începe să crească, iar noaptea se scurtează.
Solstiţiul de iarnă a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, de exemplu, solstiţiul era asociat cu o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn,
care, adeseori, se termina cu sacrificii umane.
Cea mai veche referinţă a acestei sărbători poate fi găsită în Mesopotamia. Astfel, sărbătoarea dura 12 zile şi-l „ajuta" pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.