În raportul întocmit de profesorii britanici, în baza unei vizite efectuate la Roşia Montană şi a documentelor studiate de aceştia, se arată că ansamblul de la Roşia Montană nu doar merită, ci şi poate fi înscris în patrimoniul UNESCO, îndeplinind toate cele patru criterii cerute în acest sens.
„Concluziile nu sunt greşite. Eu subscriu tuturor acestor concluzii, dar spre deosebire de cei doi profesori am o grijă: cu ce bani facem acest lucru şi nu am găsit răspuns la această întrebare. E frumos să facem acest lucru, am crea locuri de muncă la faţa locului, zona are un potenţial imens ecologic”, a declarat ministrul Culturii, invitat la emisiunea Kilometrul 0.
Potrivit acestuia însă, calculele Ministerului Mediului au arătat că pentru ecologizare ar fi necesare 400 de milioane de euro.
„Ca să acoperim totul cu vegetaţie de bună calitate, să eliminăm poluarea, că apa aia e roşie de aia îi spune Roşia Montană - apa e toxică în mod natural - dacă am avea acei bani, iar cineva ar indica o sursă - se supără Parlamentul că Guvernul le respinge un proiect de lege, dar scrie clar că trebuie indicată şi sursa de finanţare – deci, dacă cineva ne spune unde găsim 400 plus milioane de euro pentru ecologizare, probabil 15 – 20 de milioane de euro să continuăm explorarea galeriilor, să le punem în valoare, să le ventilăm, să spunem o anvelopă de 500 – 600 de milioane de euro. Neavând surse de finanţare nu avem pe ce face exerciţii teoretice. Dacă cineva, o asociaţie de cetăţeni, o mişcare civică ne spune că: am strâns 50 de milioane de euro să începem, sunt convins că acest guvern va reacţiona. Cel puţin, Ministerul Culturii va fi încântat să facă ce studii de impact doriţi”, a spus Daniel Barbu.
El a subliniat că Gold Corporation „nu dă nimic pentru patrimoniu, aprobări, descărcări arheologice”. „Descărcările vor fi date potrivit legii, dacă exploatarea va merge într-o direcţie şi trebuie făcută cercetarea arheologică şi vor constata că în acest punct va fi un vestigiu monumental vom spune: nu scoateţi nimic, noi protejăm monumente. Nu s-a dat nicio descărcare arheologică până acum. Singurul angajament al Ministerului Culturii e să dea avizele în funcţie de termenele prevăzute de lege”, a subliniat Daniel Barbu.
Fundaţia Pro Patrimonio a susţinut că a plătit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care făcea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial. Ulterior, a acuzat Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO şi a reclamat secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Cârnic.
Includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.
Organizaţiile non guvernamentale şi OAR l-au acuzat pe ministrul Culturii de dezinformare.
„Mă refer la declaraţiile domnului Daniel Barbu privind patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Ministrul ne reproşează că în studiile realizate în perioada 2001-2002 pentru Consiliul Local de la Rosia am fi afirmat că patrimoniul de acolo ar fi lipsit de valoare din cauza exploatării la suprafaţă din perioada comunistă. Noi am scris despre distrugerile din perioada comunistă în raport, însă concluzia nu a fost că patrimoniul de acolo este lipsit de valoare, ci din contră. Deci, dl. ministru a denaturat informaţia şi a scos-o din context. Acest pasaj este folosit şi în argumentaţia RMGC, argumentaţia ministrului fiind identică cu cea a RMGC, ceea ce demonstrează că textul ministrului este redactat de corporaţie nu de cineva din instituţie", declara în septembrie Ştefan Balici, reprezentant ARA.
Pe de altă parte, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor a spus că autorităţile locale din Roşia Montană s-au declarat încă din 2010 împotriva includerii zonei în patrimoniul UNESCO şi a precizat că raportul întocmit în urmă cu trei ani pe tema vestigiilor istorice de acolo se află în posesia sa, şi nu la minister.