Soţii Iordache s-au mutat, de aproape doi ani, la 88 de kilometri de Bucureşti, în comuna Răscăeţi. El marinar, ea specialistă în IT, au lăsat în urmă Bucureştiul ca să cultive legume în mica localitate dâmboviţeană.
„Am vrut un fel de ieşire din sistem. Să fim noi pe picioarele noastre, să ne producem noi hrana noastră”, mărturisește Iuliana Iordache.
Pentru asta au renunţat la apartamentul de trei camere din cartierul Giuleşti, iar cu banii şi-au cumpărat o casă bătrânească cu ceva teren şi au pus pe picioare un solar. Din ce produc mănâncă şi ei şi mai şi vând ca să-şi scoată investiția.
Pe viitor vor să mai construiască un solar. „Bine ar fi să mai fie încă unul ca ăsta, tot la 500 de metri”, își dorește Lucian Iordache.
Cei doi soți nici nu se gândesc să se întoarcă în Bucureşti.
„Tot avem aici. Avem apă caldă de la instant pe gaze, căldură pe lemne, internet, avem telefon, avem semnal la mobil. Tot ce aveam la Bucureşti avem şi aici”, spune Iuliana.
Potrivit datelor de la Institutul National de Statistică, vremurile când românii plecau de la sate ca să-şi caute norocul la oraş au apus. De 16 ani, lucrurile s-au schimbat. Sociologii au două explicaţii.
„Există oameni bogaţi care pleacă în suburbii, cum ar spune americanii, este vorba de fapt de o lume rurală în jurul marilor oraşe, unde oamenii se mută pentru că s-au dezvoltat cartiere rezidenţiale. Sigur, că există şi oameni care, din sărăcie, din cauza problemelor legate de viaţa în oraşe, merg în zona rurală”, explică sociologul Alfred Bulai.
Criza economică a dus şi ea la creșterea migraţiei de la oraş la sat. De exemplu, în 2010, an marcat de tăieri drastice de salarii atât la stat, cât şi la privat, 133.000 de oameni au renunțat la viața citadină.