Obiceiul precreştin de pe vremea dacilor care se păstrează şi azi într-un sat din România
Mormintele bărbaţilor nu au cruce, ci un stâlp de lemn, iar pentru tinerii necăsătoriţi, în vârful stâlpului este pus un porumbel sculptat în lemn. Oamenii din Loman se mândresc cu acest obicei şi spun că şi Constantin Brâncuşi s-ar fi inspirat din operelor lor când a făcut Coloana Infinitului.
„Ăsta e un model pentru un bărbat mai în vârstă şi acesta este un model pentru un bărbat tânăr, tânăr însemnând necăsătorit, la care e necăsătorit se face stâlpul şi atasează această pasăre care semnifică tinereţea şi se spune că omul fiind tânăr nu are aşa multe păcate, iar sufletul lui merge undeva sus”, a declarat Eugen Gavrilă, meşter tâmplar.
Eugen Gavrilă a învăţat să sculpteze în lemn încă din copilărie, iar acum face cele mai frumoase monumente funerare. „Aici avem un stâlp funerar, care se confecţioneză din lemn de stejar, acesta este din salcâm....deci lemn de stejar sau salcâm, esenţă tare. Se aduce lemnul brut, se bagă pe un abric, după care se conturează cu creionul modelul”, a explicat meşterul. Oamenii locului au un motiv în plus să se mândrească cu obiceiul vechi, de pe vremea dacilor.
„La bărbaţii decedaţi se pun stâlpi ornamentaţi, stil coloana infinitului, de unde am găsit scris că şi Brâncuşi s-ar fi inspirat de la aceşti stâlpi”, a declarat Nicolae Popa, preot paroh Loman. Un stâlp funerar costă între 100 şi 300 de lei, în funcţie de complexitatea modelului sculptat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
