Stâlpi funerari, ornaţi cu porumbei de lemn. Obiceiul precreştin este păstrat cu sfinţenie într-un sat din judeţul Alba

Eugen Gavrilă a învăţat să sculpteze în lemn încă din copilărie, iar acum face cele mai frumoase monumente funerare.

"Aici avem un stâlp funerar, care se confecţioneză din lemn de stejar, acesta este din salcâm... deci lemn de stejar sau salcm, esenţă tare. Se aduce lemnul brut, se bagă pe un abric, după care se conturează cu creionul modelul", a explicat meşterul.

Oamenii locului au un motiv în plus să se mândrească cu obiceiul vechi, de pe vremea dacilor.

"La bărbaţii decedaţi se pun stâlpi ornamentali, stil coloana infinitului, de unde am găsit scris că şi Brâncuşi s-ar fi inspirat de la aceşti stâlpi ", susţine Nicolae Popa, preot paroh în Loman.

"De când ne-am pomenit, din moşi-strămoşi, asta se întâmpla la noi şi aşa este şi acum", spune o localnică.

"Este o mândrie şi faptul că se continua tradiţiile. Este un lucru foarte important, fiindcă asta este defapt identitate poporului român, prin tradiţii ne identificăm căci altfel pierim", completează alta.

"Pe Valea Sebeşului iniţial aria de răspândire a fost mai mare şi mă refer la faptul că ei apar şi în satele de vale, iar momentan ei mai pot fi întâlniţi doar în zona montană", a precizat Adriana Ţuţuianu, muzeograf al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia.

Un stâlp funerar costă între 100 şi 300 de lei, în funcţie de complexitatea modelului sculptat.