„Din toate studiile pe care le am și pe care am avut posibilitatea să le parcurg în Parlamentul European, e o recomandare către statele membre de a asigura un venit minim pentru populația activă, toate statele au acest salariu minim”, a spus Rovana Plumb la Jurnalul de Seară.
Această recomandare vizează tocmai încurajarea participării pe piaţa muncii, a adăugat ministrul.
„Acest instrument asigură și combaterea muncii nedeclarate. E un instrument utilizat de statele membre. Acum avem o platformă la nivel european la care România participă, în aşa fel încât conceptul întreg al combaterii evaziunii, al muncii nedeclarate să joace un rol important”, mai spune Rovana Plumb.
Ea a adăugat că, în urma acțiunilor făcute cu ANAF și alte autorități ale statului, pe de o parte, și a creșterii etapizate a salariului minim, pe de altă parte, „au fost scoase din zona muncii la negru aproape 70.000 de locuri de muncă”.
Declarațiile ministrului vin după ce mai mulţi economişti - cadre didactice, analişti şi manageri -, au publicat o scrisoare deschisă adresată Guvernului prin care solicită amânarea deciziei de creştere a salariului minim. În opinia lor, această măsură va afecta în principal populaţia slab calificată şi tinerii care caută un loc de muncă.
Ei arată că salariul minim instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane, arătau cei 33 de economiști în scrisoarea lor.