Legea falimentului personal a fost adoptată

FOTO Mediafax

Legea falimentului personal dă un răgaz de cinci ani celor care nu îşi mai pot plăti datoriile şi în acelaşi timp îi fereşte de executarea silită. În tot acest timp, toate cheltuielile personale ale datornicului insolvent, inclusiv facturile la utilităţi, vor fi verificate la sânge de un administrator judiciar, pe baza unui plan aprobat de tribunal.

Sunt principalele prevederi ale proiectului promovat anul trecut de deputata Ana Birchall, aşteptat cu sufletul la gură de 800.000 de români care îşi achită cu greu ratele la credite.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Adrian Cuculis, avocat: „Avem tabăra împrumutaţilor, care încă mai rezistă, şi aşteaptă să vino o minune fie din partea băncilor - şi aici evident că nu o vină niciun fel de rezultat - şi avem tabără celor executaţi silit, care îşi doresc intrarea în vigoare a falimentului personal. Acei împrumutaţi, cu această lege a falimentului, vor scăpa de datorii de care altfel nu ar fi scăpat niciodată în această viaţă - ar fi plătit atât ei, cât şi moştenitorii lor”.

Mai exact, cei care îşi declară insolvenţa vor mai plăti din creditul pe care l-au luat cel puţin 40%. Restul pierderilor, estimate în total la aproape 3,5 miliarde de lei, vor fi asumate de bănci. Nu e de mirare că mediul bancar a reuşit ani de zile să ţină pe loc adoptarea legii. În cele din urmă, bancherii au fost nevoiţi să accepte schimbările.

România era singura ţară din Uniunea Europeană fără o asemenea prevedere, cerută între timp şi de Comisia Europeană, dar respinsă de FMI.

Radu Gheţea, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor: „Este o lege care trebuie promovată, dar trebuie să fim foarte atenţi la formulări şi la modul în care ea este propusă pentru a fi şi operabilă şi să poată avea şi efectele scontate. Trebuie să fim realişti ce se poate întâmpla într-un sistem, într-o ţară dacă legile sunt făcute de o anumită manieră, fără ca prin asta să incriminăm ce se va întâmpla mâine”.

Începând cu 2010, proiectul a avut mai multe variante. Prima era mult mai strictă: persoana trebuia să plătească 75% din sumă pentru a ieşi din insolvenţă. Între timp, a crescut şi durata planului de reeşalonare a datoriilor, de la 3 la 5 ani. Discuţiile au început să prindă contur abia în ianuarie, după criza francului elveţian. Cele două tabere politice s-au înţeles însă cu greu.

Ana Birchall, deputat PSD: „Dacă tot încercăm să rescriem doar de dragul de a rescrie, eu mă voi împotrivi acestei abordări. Am făcut apel de la început să putem să avem o lege cap coadă care să aibă logică. Nu să mergem pe ciopârţire”.

Ovidiu Nicolescu, deputat PNL: „Deja începeţi să ne opriţi. Veniţi aici să facem un populism. Noi discutăm nişte chestiuni foarte clare legate de textul de lege iar dumneavoastră veniţi cu nişte chestiuni generale”.

Potrivit proiectului, se califică pentru insolvenţă orice român care are cel puţin două restanţe mai mari de 30 de zile şi care poate dovedi că este incapabil să le plătească.