Pentru statul român, Veronica Viziteu și cei trei copii ai săi, cu vârste între 3 şi 8 ani, nu există. Pentru că mama nu a avut niciodată acte, cei mici nu sunt nici ei înregistraţi. Nu merg la şcoală sau la grădiniţă, nu primesc alocaţie, nu sunt în evidenţa niciunui medic.
„La un tratament nu au dreptul, la un spital dacă cumva se întâmplă ceva n-au dreptul, la orișice nu au dreptul”, spune Ionel Popa, tatăl copiilor.
„N-am mers nici la școală, nici la grădiniță, n-am fost înregistrată nicăieri, dacă n-am avut buletin niciodată, nici certificat niciodată n-am avut", afirmă mama copiiilor.
Primăria din comuna Dagâţa a făcut demersuri, în numele femeii, şi a reuşit să afle că aceasta s-a născut în judeţul Galaţi, în urmă cu 35 de ani.
„Am făcut investigațiile necesare atât la organele de poliție cât și la starea civilă din județul Galati de unde provine aceasta doamnă și la medicina legală ca să se clarifice vârsta”, declară Mihai Ciobanu, avocatul primăriei Dagâţa.
Legea impune o procedură complicată, costisitoare şi de durată pentru cei care nu au acte şi vor să le obţină. Au nevoie de dovezi despre locul în care s-au născut şi de o expertiză medico-legală care să le estimeze vârsta. Cu acestea, trebuie să depună o cerere în instanţă, ca să obţină un certificat de naştere. Răspunsul îl pot primi după câţiva ani iar taxele pe care trebuie să le plătească pot depăşi 1.500 de lei.
„Procedura este clar una judecătorească trebuie un aviz, un proces verbal al celor de la Institutul de Medicină Legală care stipulează vârsta aproximativa, sexul, ori vârsta aproximativă, ori data nașterii aproximativă”, spune Renata Marin, șefa Stării Civile Iași
Statul român nu ştie câţi oameni trăiesc fără acte.
„Nu avem informații certe statistice nici despre alte aspecte, deci cu atât mai puțin despre aceste persoane neînregistrate”, afirmă Tudor Pitulac, sociolog.
Anul trecut, autoritățile din Iași au făcut acte de identitate doar pentru șase persoane adulte care nu erau înregistrate.