Instituţie europeană pentru apărarea muncitorilor străini. Poziţia României
Bruxellesul a ajuns la un acord pentru a pune pe picioare Autoritatea Europeană a Muncii, o nouă instituție de supraveghere care să apere drepturile muncitorilor din blocul comunitar. Au fost destule cazuri în care a ieșit la iveală exploatarea prin muncă pe teritoriul Europei sau diferențe salariale pe criterii de naționalitate. Au fost câteva state care s-au opus înființării unei autorități, ar fi vrut, mai degrabă, o agenție. Dar aceasta ar fi avut puteri limitate.
Necesitatea înființării unei Autorități la nivelul Uniunii Europene care să supravegheze dacă drepturile salariaților sunt respectate a apărut după ce numărul cetățenilor care lucrează în alte state decât cele de reședință a urcat la 17 milioane, ceea ce reprezintă peste 3% din populaţia blocului.
Drepturile acestora riscă să nu fie respectate pe deplin - fie din cauza deficiențelor de implementare a regulilor europene, fie pentru că nu sunt informați.
În plus, nici coordonarea între statele membre nu este suficient de bine pusă la punct.
De multe ori, o instituție dintr-o țară, spre exemplu, nu poate interveni în alt stat membru pentru a se asigura că cetățenilor săi li se asigură drepturile și libertățile.
Noua instituție va fi abilitată să facă inspecții inopinate acolo unde există indicii că se comit abuzuri.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Recent, Portugalia a anunțat că numărul cazurilor de trafic de persoane aproape s-a dublat în ultimii ani. Mare parte din acestea sunt asimilate exploatării forței de muncă.
Fenomenul pare scăpat de sub control și e prezent mai ales în domeniul agriculturii, iar multe dintre victime sunt cetățeni care provin inclusiv din România.
Autoritățile naționale par, așadar, depășite de situație.
La sugestia sindicatelor reprezentative la nivel european, acordul le permite muncitorilor care lucrează în alt stat european să se adreseze direct autorităților din țara lor, iar acestea trebuie să trimită cazul spre soluționare la Autoritatea Europeană a Muncii.
Înființarea unui astfel de organism trebuie să fie ratificată de plenul Parlamentul European și de Consiliul European, dar se pare că vor urma discuții tensionate întrucât unele țări, precum cele nordice și estice, ridică anumite pretenții.
România, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, s-a pronunțat prin vocea ministrului Muncii, Marius Constantin Budăi.
Acesta a insistat că o astfel de Autoritate este binevenită, dar ar trebui ca statele membre să sprijine activitatea acesteia doar pe bază de voluntariat. Să nu fie ceva obligatoriu.
Raportorul Parlamentului European, reprezentant al Olandei, a insistat însă că un simplu refuz nu este suficient și că acele țări trebuie să clarifice motivele pentru care nu vor să se implice. Înțelegerea de principiu, deși poate fi revizuită la următoare discuții, exclude însă un domeniu major - cel al transporturilor.
Anul trecut, sindicatele din acest domeniu din țările estice - printre care și România - s-au plâns că șoferii sunt discriminați din punct de vedere al salariilor.
Primesc mai puțini bani decât colegii lor din Vest, deși sunt angajați pe același post.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
