ÎNGRIJORĂTOR. Jumătate dintre elevii români sunt scutiţi la sport. Care sunt cauzele și consecințele?
Exceptând cazurile reale, în care copiii cu probleme serioase de sănătate nu pot face sport, scutirile medicale sunt aproape la îndemână oricui.
Nu puţini sunt elevii care refuză să facă sport ori să participe la orele de educaţie fizică, din comoditate sau pur şi simplu, din lipsă de interes.
Citiți și: Aproape un sfert dintre copiii români sunt supraponderali sau obezi
Iași. Sute de copii abandonează calculatorul și aleg sportul
Nu tot timpul, şcoala reuşeşte să îi încurajeze pe copii în astfel de activităţi. O vină poartă şi părinţii care acceptă această situaţie, fără să conştientizeze cât de important este sportul pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor lor.
Şi nu doar părinţii îi scutesc pe copii de sport, ci indirect şi unii profesori, pentru care timpul alocat unei acestei activităţi poate fi folosit mai degrabă pentru pregătire suplimentară la materii de studiu mai importante.
De asemenea, un studiu arăta că, în medie, un copil de clasa întâi face doar trei ore de sport pe săptămână, adică numărul orelor petrecute, în fiecare zi, în faţa televizorului sau a calculatorului.
Astfel, pentru a încuraja educaţia fizică în şcoli, Ministerul Educaţiei a decis ca din toamnă, elevii să aibă o zi dedicată doar sportului, astfel încât niciun copil să nu fie scutit de mişcare. În cazul copiilor cu dizabilităţi, aceştia pot alege să facă orice sport doresc.
Scutirile medicale, prea ușor de obținut
Autorităţile sunt îngrijorate de numărul mare de scutiri medicale pentru orele de sport, dar problema este destul de greu de rezolvat, atât timp cât medicii şi părinţii îi încurajează pe copii.
„Dacă ne-am lua după situaţia scutirilor, ar însemna că avem o generaţie tânără bolnavă, incapabilă de efort, ceea ce nu este adevărat. De fapt, este doar o aparenţă pe care o creează cei care, cu o inconştienţă înfiorătoare, dau scutiri medicale unor copii care pot să desfăşoare activităţi sportive”, a afirmat Gabriel Ispas, secretar general adjunct în Ministerul Educației.
Elevii ştiu prea bine cum se poate scăpa de orele de educaţie fizică.
„Mergeau la doctorul de familie, acuzau niște dureri și primeau scutirea. Atât”, povestește o fostă elevă.
De cele mai multe ori, chiar parinții sunt cei care își îndeamnă copiii să nu facă sport. Explicații sunt destule, printre care lipsa dușurilor.
Ministerul Educaţiei îşi propune să introducă, treptat, patru ore de sport pe săptămână în şcoli. În acest moment, în programa şcolară sunt prevăzute doar două.
Mircea Poenaru: Baremele de notare la sport, prea ridicate
Mircea Poenaru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiei de Părinţi Bucureşti, a declarat la Digi24 că o altă cauză pentru această situație – oarecum moștenită și perpetuată – o reprezintă și baremele de notare pentru clasele mai mari, cu grile de performanță poate prea ridicate, care se leagă de o notă. În aceste condiții, părinții preferă ca elevii cu aptitudini fizice mai slabe să nu-și „strice media” din cauza sportului. „Dacă prin aceste ore de sport dorim performanță, procesul este pierdut”, a spus Mircea Poenaru, explicând că în acest fel și profesorii se orientează către cei care au abilități și acordă mai puțin timp celorlalți.
„Este foarte greu de spus care este rata de progres a copilului la educație fizică. Este greu, pentru că este cuantificabilă în niște norme, în norme clare – cât a sărit în prima zi, cât sare în lungime în ultima zi, la evaluare. Și, desigur, toți fugim de evaluări. Dar, pe de altă parte, când învățăm logaritmi, integrale, matrice și celelalte, nu pentru unii da și pentru alții ba, ci ne alegem profilul uman sau real al studiului pentru copii”, a declarat Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, răspunzând obiecției că baremurile de evaluare în sport sunt ridicate prea sus.
Pe de altă parte, a explicat Mircea Poenaru, există și o presiune acumulată din cauza unui sistem de învățământ prea aglomerat și prea consistent, cu multe materii condensate, astfel încât părinții se văd nevoiți să încerce să câștige timp pentru studiu, pentru ca un tânăr să performeze într-un anumit domeniu.
În ceea ce privește proporția îngrijorătoare de copii supraponderali, Mircea Poenaru spune că e și o presiune din partea pieței de consum și a subliniat că trebuie găsite căi pentru a îndepărta „tentațiile” de copii și de școli. Mircea Poenaru atrage atenția, însă, că Asociația Părinților poate doar semnala probleme, nu poate lua și măsuri.
Mircea Poenaru este de acord cu propunerea ministerului de a avea o zi pe săptămână dedicată sportului.
Carmen Tocală: Învățătorii au o parte din vină. Nu au înțeles rolul orelor de sport
În ceea ce privește fuga elevilor de orele de sport, Carmen Tocală, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, fostă baschetbalistă, a spus, la Digi24, că elevii nu au satisfacție, înainte de toate, nu au deprindere, pentru că în clasele I-IV, până acum trei-patru ani, învățătorii erau cei care predau educația fizică și de obicei o înlocuiau cu matematica sau limba română, ceea ce era în detrimentul educației copiilor. „Sportul înseamnă educație, de la educație sanitară, educație culturală, până la o formă de educație prin reguli și regulamente, sunt aspecte pe care nu le-au văzut învățătorii la momentul respectiv”, a declarat Carmen Tocală.
„Ceea ce nu am reușit noi oamenii de sport să facem este să dăm satisfacție părintelui cu formele de mișcare pe care le-am putea aduce. Copilul învață o poezie, merge acasă și o spune. Părintele are satisfacție. Copilul butonează, este fabulos să vezi cum fac movie-uri pe tabletă la 3 ani, ești fascinat ca părinte, sigur că îi permiți, că și tu ai satisfacție”, a mai explicat Carmen Tocală.
Gabriel Ispas (Ministerul Educației): S-au făcut greșeli
Sunt o multitudine de cauze care au dus la această situație, a declarat, la Digi24, Gabriel Ispas, secretar general-adjunct în Ministerul Educației. S-au făcut greșeli, pe de o parte din cauza baremelor, pe de altă parte din cauza modului superficial în care medici de familie au tratat problema și mergând până la atitudinea părinților de a-și proteja.
În același timp, și dotările sălilor de sport ale școlilor lasă de dorit, dar șahul sau darts-ul se pot practica și în condiții mai puțin pretențioase, arată Gabriel Ispas. Important e ca elevul să fie scos din fața calculatorului și să fie stimulat să gândească și să facă mișcare.
Baremele de evaluare sunt importante când faci mișcare pentru performanță, recunoaște oficialul de la Ministerul Educației.
În ceea ce privește educația alimentară – necesară pentru o combatere a obezității - Gabriel Ispas atrage atenția că, în fața unui marketing uneori foarte insidios, sunt foarte puține campanii pentru a conștientiza atât în rândul copiilor, cât și al părinților pericolele unei alimentații nesănătoase.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
