În ce regiuni stau românii care trăiesc cel mai puțin

Două regiuni din România sunt la coada clasamentului european în ceea ce priveşte speranţa de viaţă. Nu stăm însă mai bine în statistici nici dacă în calcul e luată întreaga ţară. Speranţa de viaţă în România e cu 5 ani mai mică decât media europeană.

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Dacă ne uităm la fiecare ţară în parte, vedem că speranţa de viaţă este mai mică în estul continentului. Cea mai redusă este în Bulgaria, Letonia şi Lituania - sub 75 de ani. Românii trăiesc, în medie, puţin peste 75 de ani, iar ungurii aproximativ 76 de ani. Cei mai longevivi sunt locuitorii din Spania şi Italia, cu o speranţă de viaţă de 83 de ani şi jumătate. Urmează apoi cei din Franţa, Cipru şi Luxemburg, cu aproape 83 de ani.

În regiunea de dezvoltare Sud-Est a României - adică Dobrogea şi sudul Moldovei - , speranţa de viaţă se opreşte la 74,4 ani, iar în regiunea Nord-Est la 74,6 ani. România împarte, la acest capitol, coada clasamentului cu alte trei regiuni din Bulgaria.

De ce speranța de viață e mică în Moldova și Dobrogea?

În aceste zone româneşti, accesul la educaţie şi la servicii de sănătate este deseori precar. E motivul pentru care locuitorii acestora trăiesc puţin şi, de multe ori, în condiţii grele. Dar media privind speranţa de viaţă e trasă în jos puternic de rata mortalităţii infantile. Iar România este prima din Europa în acest clasament nedorit.

Statistici din vară arătau că, anual, mor 1.500 de copii cu vârste mai mici de un an. Iar alţi 2.000 au mai puţin de 5 ani. Mortalitatea infantilă este de trei ori mai mare în România şi de zece ori mai mare decât în Polonia. Acum, noile date Eurostat vin după ce statistici anterioare arătau că ţara noastră este statul european cu cel mai mare risc de excluziune socială, alături de Bulgaria: 35% dintre romani se expun riscului din cauza sărăciei, cei mai afectaţi fiind pensionarii, şomerii şi copiii.

Cine sunt europenii care trăiesc cel mai mult

În 2016, speranţa de viaţă a unui nou-născut din Uniunea Europeană era de 81 de ani. La polul opus, în fruntea clasamentului privind speranţa de viaţă figurează regiunea din jurul capitalei Spaniei, Comunidad de Madrid - 85,2 ani, urmată de alte două regiuni, tot din Spania. Acestora li se adaugă regiunea italiană Provincia Autonoma di Trento şi regiunea din jurul capitalei franceze Île de France - ambele cu o speranţă de viaţă de 84,2 ani.

Regiunile din Spania, Italia, Franţa, Luxemburg şi Cipru conduc, aşadar, clasamentului, în vreme ce cele din România împart ultimele locuri cu regiuni din Bulgaria, Letonia şi Lituania.