80 de ani, o vârstă greu de atins în România
România are printre cei mai puţini bătrâni din Europa şi câţiva au şansa să ajungă la 90 de ani. Sunt concluzii care se deprind din statisticile realizate la nivel european. Datele arată că doar 4,2% din populaţia României avea în 2016 peste 80 de ani. O cifră care ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Dintre toţi românii, bucureştenii au cele mai mari şanse să ajungă la vârste înaintate.
4,2 la sută din populaţia României avea, în 2016, 80 de ani împliniţi - un procentaj mai mic decât media Uniunii Europene. Când vine vorba de numărul de ani pe care octogenarii se pot aştepta să-i trăiască, ţara noastră ocupă penultimul loc din Uniunea Europeană. Avem, spun specialiştii, un decalaj de ordin psihologic şi medical faţă de celelalte ţări.
Doar patru români din 100 au peste 80 de ani
Anul trecut, din 25 de români, doar unul avea peste 80 de ani. Un raport mic, care ne plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, alături de Cipru şi Irlanda. În schimb, cei mai mulţi octogenari sunt în Italia, Grecia şi Spania. Spre deosebire de vârstnicii de acolo, ai noştri duc o bătrâneţe plină de greutăţi, fie că e vorba de probleme de sănătate, fie că e vorba de condiții de trai, spun specialiştii.
„Stilul de viaţă. Mâncăm mult şi prost, nu suntem informaţi, suntem foarte stresaţi şi nu ştim să ne detensionăm”, sunt explicațiile pe care le are dr. Ruxandra Constantina, medic de familie. „Iar ce ţine de factorii externi : trăim în medii poluate şi nu avem informare şi educaţie medicală eficientă. Medicina preventivă în România este egală cu 0”, adaugă medicul.
„În momentul în care ai mai mulţi factori de stres care acţionează, automat sau cu o intensitate mai mare dată de schimbări, automat s-ar putea ca asta să influențeze cumva negativ speranţa de viaţă”, explică sociologul Răzvan Zaharia.
Sunt motivele pentru care, din momentul în care au împlinit 80 de ani, vârstnicii din România mai trăiesc, în medie, doar 7-6 ani - cea mai mică medie din întreaga Uniune Europeană. În schimb, în Franţa, Spania şi Luxembourg speranţa de viaţă urcă până la 90 de ani.
„Speranţa de viaţă a oamenilor care au 80 de ani astăzi nu depinde de ceea ce fac ei neapărat în acest moment, depinde de deciziile pe care le-au luat şi de ceea ce au făcut ei la nivel personal. S-au născut într-o anumită perioadă , au traversat o altă perioadă istorică – comunismul, lucrul ăsta a necesitat o adaptare continuă”, arată sociologul Răzvan Zaharia.
Specialiştii spun că speranţa de viaţă e strâns legată şi de prosperitatea zonei în care locuiesc vârsnicii.
Un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani. În topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai află Vâlcea - 77,5 ani şi Clujul - 76,7 ani. La polul opus se află Satu Mare, unde speranţa de viaţă e puţin peste 73 de ani.
Bucureşti
speranţa de viaţă
77,8 ani
Vâlcea
speranţa de viaţă
77,5 ani
Cluj
speranţa de viaţă
76,7 ani
Populaţia cu vârsta peste 80 de ani
România - 4,2%
Cipru - 3,3%
Irlanda - 3,1%
Italia - 6,7 %
Grecia - 6,5%
Spania - 6%
Speranţa de viaţă după 80 de ani
România - 87,4 ani
Croația - 87,4 ani
Bulgaria - 86,9 ani
Franţa - 90,5
Spania - 89,9
Luxembourg - 89,8
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
