Cel mai „smart” oraș din lume este în Europa
Auzim din ce în ce mai des de „oraşe smart” şi ne-am dori să trăim într-unul. Un oraş în care există respect deopotrivă faţă de cetăţeni, stat sau mediul înconjurător. Un loc în care mijloacele de transport, şcolile, spitalele sau instituţiile statului sunt interconectate perfect într-un sistem menit să facă viaţă cetăţenilor uşoară şi plăcută. În timp ce Viena are o strategie smart pentru anul 2050, Bucureştiul este printre capitalele codaşe când vine vorba de strategiile inteligente.
Suntem una dintre ţările cu cel mai bun internet din lume, dar birocraţia ne face să ne rezolvăm problemele tot la...ghişeu. Stăm ore întregi în trafic şi ne enervează când apare vreun biciclist pe stradă. Ne dorim o ţară „ca afară”, dar aruncăm gunoaiele la voia întamplării.
Cu toate acestea, oficialii numesc Bucureştiul un oraş SMART. Incă din anul 2007, în Capitală a fost implementat un program de management al traficului, care ar fi trebuit să rezolve problema ambuteiajelor. De mai bine de 10 ani însă, proiectul a rămas doar pe hârtie.
„Dacă ne referim la București și la mobilitate, este clar că avem foarte multe lucruri de făcut și suntem puțin în urmă. Nu putem vorbi de alte moduri de transport comode la noi. Metroul este într-adevăr, dar și el este supracapacitat. Eu pot să merg cu bicicletă, dar nu am pe unde. Dacă nu am pe unde, trebuie infrastructură velo. Infrastructura velo, nu poate să se substitue infrastructurii auto pentru că totuși dacă iei 1-2 benzi de circulație și nu le dai alternative, creezi și alte probleme”, afirmă Sabina Leopa- urbanist.
„Din păcate, cu tot optimismul ce mă caracterizează, cred că singurul obiectiv smart pe care orașul l-a îndeplinit până acum este conexiunea la internet”, spune Bogdan Bănică- arhitect.
La polul opus, Viena este pe locul întâi la nivel mondial, în topul oraşelor smart. Soluţiile de dezvoltare urbană s-au îndreptat spre transportul în comun şi spre protejarea spaţiilor verzi. Liniile de metrou, de tramvai şi de autobuz sunt corelate perfect. Există aplicaţii mobile care oferă nu doar rute posibile, ci şi estimări ale duratei călătoriei. Toate acestea au făcut ca numărul maşinilor personale să scadă constant în ultimii zece ani. Sunt doar 370 de autovechicule la mia de locuitori.
„Viena este smart pentru că are un sistem de mobilitate multimodal, unde totul este integrat. Nu am nevoie în fiecare dimineață la viena să iau o mașină, să merg cu mașină, pot să ies să mă plimb să merg pe jos. Pot să iau bicicleta, am un sistem de metrou care este integrat cu S- bahn care este un sistem de trenuri. Parcursul este gândit pentru om, nu pentru mașină”, spune Pietro Elisei- urbanist.
De curând, Mariahilfer Strasse, principalul bulevard comercial din Viena, a fost transformat în zonă pietonală. În ajutorul cetăţenilor vine şi o reţea de biciclete care acopera cea mai mare parte a oraşului. Dacă în Bucureşti în momentul de faţă sunt 180 de biciclete care pot fi închiriate din 12 staţii automatizate, în capitala Austriei sunt peste 1500 de biciclete şi 120 de staţii. Asta face ca aproximativ 50% dintre vienezi să folosească bicicleta ca mijloc de transport.
„Toate zonele pietonale și tot traficul redus înseamnă că este un oraș dedicat oamenilor și nu mașinăriilor. Nu îmi aduc aminte exact numele primarului, dar afirmația lui a fost ceva de genul că prosperitatea sau avuția sau cultura mai ales a unui oraș nu este dată de numărul de mașini, ci de numărul de oameni care merg cu mijlocul de transport în comun. Un transport în comun foarte bine dezvoltat și pe mai multe căi atât subteran cât și suprateran ajută foarte mult la calitatea vieții, la calitatea mediului incopnjurator și ajută să renunți la ideea de vehicul personal, astfel încât să lași orașul oamenilor și nu mașinăriilor”, spune Bogdan Bănică- arhitect.
Şi Olanda este una dintre ţările care a mizat pe strategia oraşelor smart. Amsterdam-ul, de exemplu, are în momentul de faţă peste 170 de proiecte inteligente. De la iluminatul inteligent, care reglează intensitatea lămpilor stradale în funcţie de traficul pietonal, la aplicaţii care le permite locuitorilor să închirieze un loc de parcare, locuinţe prevazute cu contoare de energie inteligente sau trafic monitorizat.
„Mersul pe bicicicleta sau chiar și cu scuterul este un mijloc de transport foarte uzual în Europa și cu cât te duci înspre V, oprindu-te în Olanda, vei observă că este deja dus la extremă aș aputea spune, având în vedere că s-au construit deja autostrăzi pentru biciclete între orașe. Deci oamenii sunt dispuși să circule și între orașe pe biciclete și nu doar în interiorul acestuia”, spune Bogdan Bănică- arhitect.
În timp ce edilii nu găsesc soluţii pentru gunoaiele aruncate pe jos în capitală, în orasele smart problema aceasta a fost de mult depaşită.
„Cred că într-adevăr acest lucru este un aspect de mult depășit de orașele din vest, pentru că orașele din vest au trecut mai departe. și aici aș lista noile priorități și aici aș lista partea de economie circulară în sensul că ce rezultă dintr-o industrie sin poate fi considerat deșeu, poate reîntra în circuitul productiv că fiind materie prima pentru altceva. apa pe care eu o folosesc cu care încălzesc un bloc- reziduală, o pot folosi pentru a încălzi drumurile iarna. Sunt anumite lucruri care eficientizează un oraș. este o gândire sistemică în care știu cine sunt, unde mă poziționez și de ce pot să beneficiez și alții nu au nevoie”, spune Sabina Leopa- urbanist.
Cum au reuşit alţii şi noi nu? În Barcelona, de exemplu, dacă arunci un pet pe jos, amenda este de 750 de euro, iar în Singapore de 1000 de dolari singaporezi. În România, deşi există legislatie în acest sens, rareori este respectată.
„Nu avem nici precedente de multe ori. Multe din orașele din afară au reușit să se impună pentru că au avut un sistem de control fără milă. În momentul în care amenzile curg, în momentul în care știi că nu sortezi sticlă la sticlă și cartonul la carton în 1993 când eram foarte mică și am mers în Austria și acest lucru se întâmplă, nici nu te gândești să faci lucrurile altfel decât cum ar trebui făcute. Într-adevăr este partea această de monitorizare, care nouă ne lipsește și de aplicare a regulilor”, spune Sabina Leopa- urbanist
În momentul de faţă Viena are un program de strategie pentru programe inteligente pentru anul 2050. Bucureştiul, din păcate, este la o distanţă de sute de ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
