Caz extrem de hărțuire online. Agresorul i-a transformat pagina de Facebook într-una de comemorare
Hărţuirea online, aşa-numitul cyber-bulling, ia amploare, din păcate şi în rândul tinerilor români. Analiştii avertizează că fenomenul este greu de depistat şi aproape imposibil de controlat. În Statele Unite, mai multe dintre victimele hărţuirii pe internet şi-au pus capăt zilelor. S-a întâmplat şi în Marea Britanie, unde părinţii a cinci adolescenţi au cerut închiderea unei platforme de socializare: copiii lor s-au sinucis pentru că au fost abuzaţi de necunoscuţi, ascunşi în spatele unor tastaturi.
Cel care se află în spatele calculatorului este de cele mai multe ori un adolescent. 20% dintre ei hărţuiesc de teamă să nu ajungă la rândul lor victime ale violenţelor de pe internet. Cei vizaţi de atacatori au între 15 şi 16 ani.
Analiştii spun că nu vom putea şti niciodată exact ce generează un asemenea atac. Cert este că tinerele victime ajung, de cele mai multe ori, să perceapă lumea diferit. Ajung să creadă că nu sunt buni de nimic. Se retrag în ei. Iar de aici şi până la adevărate drame nu mai e decât un pas.
„Fenomenul de cyberbulling este relativ nou. Încă nu îl întelegem. Vedem că avem de-a face cu o dinamică complexă, și asta înseamnă că va fi mai greu de identificat o singură cauză. Copiii atacă numai să-și exerseze puterea pe care o au, neînțelegând că victima se află într-o situație dificilă. Victimele își asumă foarte mult din vină, au acțiuni care le fac mai degrabă să nu se mai prezinte în societate, să se retragă, să consume substanțe”, spune Lungu Nansi, analist.
„Sunt multe exemple dar unul dintre ele este acela în care i s-a falsificat certificatul de deces al unui adolescent în așa fel încât pagina de Facebook i-a devenit pagina unui decedat”, adaugă Lungu Nansi, analist.
Mesajele victimelor hărţuite în mediul online:
-Au încercat să-mi spargă contul de Facebook. Nu au reuşit, aşa că au falsificat un certificat de deces pe numele meu. L-au trimis către echipa Facebook, iar profilul mi-a fost transformat în pagina de comemorare. Au trecut trei zile până mi-au răspuns la mesaje şi încă două să-mi revină contul la normal.
-Cineva a pus poze indecente cu mine pe un grup, dar am preferat să nu dau amploare certurilor, aşa că nu am spus nimic.
Psihologii explică ce se întâmplă în mintea celor care hărţuiesc. Părinţii îi pot depista dacă observă că indică semne de depresie, sunt anxioşi, agresivi şi nu socializează în viaţa reală.
„Dat fiind faptul că are un deficit de lipsa de sine, el va dori să compenseze această lipsă printr-o acțiune de acest fel. Domina victima, exploatează vulnerabilitatile iar el în felul acesta devine puternic. Lipsa empatiei este o altă caracteristică a abuzatorului în general”, afirmă Bogdan Botezatu, specialist amenințări informatice.
IT-iştii lucrează la dezvoltarea unor soft-uri care să-i ţină pe agresori departe de victimele lor.
„Aceste soluții au fost o bucată foarte mare de vreme extrem de limitate. Acum lucrăm la generații foarte, foarte noi. Noii algoritmi de inteligență artificială ar putea să meargă prin conversațiile copiilor și să descopere comportament care nu e în conformitate cu vârsta și educația lui. Aceste tehnologii care impletesc inteligența artificială cu tehnologia ne ajută pe noi, părinții să vedem dacă este ceva în neregulă cu copilul, dacă este abuzat sau este abuzator”, spune Bogdan Botezatu, specialist amenințări informatice.
Un studiu la care au răspuns o mie de tineri cu vârste sub 18 ani arată că peste 30% din tineri au fost, la rândul lor, agresori în mediul online. 15 tineri dintr-o sută recunosc că au răspuns prin mesaje agresive când au fost atacați.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
