Boboteaza, sărbătoare importantă și marcată de tradiții

Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru creştinii ortodocşi şi catolici. Catolicii sărbătoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.

În curtea Catedralei Patriarhale au fost amplasate, pentru Boboteză, 24 de vase mari, cu o capacitate de 12.000 de litri de apă de la izvorul din Parcul "Grădina Maicii Domnului" al Reşedinţei Patriarhale, relatează News.ro. 

De asemenea, în faţa Catedralei Patriarhale a fost înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc.

La Constanţa, aproximativ zece mii de credincioşi sunt aşteptaţi la ceremonia religioasă de Bobotează care va avea loc pe faleza Cazinoului. Apa sfinţită a fost îmbuteliată în 150.000 de sticle care au fost aşezate pe faleză în formă de Cruce, încă de vineri, fiind păzite de jandarmi. 

Sâmbătă, de la ora 8.40, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa, iar de la ora 11.15 se va porni în procesiune de Bobotează, de la Catedrală până la Cazinoul Constanţa.

Începând cu ora 12.00, IPS Teodosie, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei pe faleza Cazinoului. La sfârşitul acesteia, ÎPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului. Acestea vor fi aduse la mal de tineri care vor sări în apă pentru recuperarea crucilor. 

Preoţii vor arunca cruci în apă şi la Brăila şi Galaţi, acestea urmând a fi recuperate de credincioşii înscrişi şi pregătiţi pentru acest moment.

La Galaţi, două cruci de gheaţă au fost pregătite în camera frigorifică a unei firme pentru a fi duse pe Faleza Dunării, unde va fi oficiată slujba de Bobotează, continunându-se astfel o tradiţie veche din zonă, când în trecut, fiind foarte frig, crucile erau realizate direct din gheaţa care se forma pe Dunăre. Cum în ultimii ani vremea de Bobotează nu a mai fost cu temperaturi scăzute, acum crucile de gheață au fost realizate în camera frigorifică. 

Vremea, de altfel, contrazice în ultimii ani ceea ce se spunea despre Bobotează, când, după cum erau obișnuiți cei mai în vârstă, trebuia să fie un ger năpraznic.

Citiți și:  Meteo. Temperaturi de 16 grade de Bobotează

Obiceiuri şi tradiţii

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se împrumută nimic.

Citiți și: Obiceiuri de Bobotează. În judeţul Prahova animalele sunt botezate ca să fie sănătoase

Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării.

În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasă, şi aduceau mâncare şi băutură, cântau şi dansau. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau cu aruncatul în apă. Obiceiul se numea „Iordănitul femeilor”.  În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

Citiți și:  Chiraleisa, colinda de Bobotează a copiilor, păstrată într-un sat din Bihor

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

În alte zone ale lumii, tradiţiile şi obiceiurile de Bobotează sunt diferite.

În Franţa, pe vremuri se gătea "la galette des rois”, o plăcintă care se împărţea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câţi oameni erau la masă şi una în plus, denumită "a Bunului Dumnezeu” sau "a Fecioarei”, care era dată primului sărac. În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Membrul cel mai tânăr din familie se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege şi o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi mandarine.

În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

Citiți și: Ziua care aduce noroc și sănătate. Cum este marcată Boboteaza în România și în lume