Aproape jumătate dintre copiii români sunt supraponderali. Unde greșesc părinții

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

În ultimii ani, numărul copiilor obezi din ţara noastră s-a dublat. Peste 12.000 de astfel de cazuri sunt în evidenţa medicilor. Alții însă nu au ajuns niciodată la doctor, dar apar în statisticile îngrijorătoare. Iar un copil obez, înseamnă, spun doctorii şi un adult obez.

„Adultul se îngrașă crescând volumul fiecărei celule din țesutul adipos. Copilul se îngrașă prin două mecanisme. Pe de-o parte, avem mai multe celule adipoase, pe de altă parte crește volumul fiecărei celule adipoase în parte. Și atunci, un capital mai mare de acest fel din copilărie crește șansele care un copil să se transforme într-un adult gras”, spune Iuliana Gherlan, medic endocrinolog.

Studiile au arătat că un copil de trei ani care e gras are un risc de 25 la sută să se transforme într-un adult obez. În schimb, un adolescent cu probleme de greutate, devine automat un adult obez şi cu greu mai poate scăpa de grăsimea acumulată. Iar greşelile în alimentaţie pe care le fac părinții încep de când copilul e sugar.

Doctorii spun că formulele de lapte praf cu care sunt hrăniți bebeluşii cresc riscul de obezitate. Apoi, pe măsură ce alimentaţia e diversificată, apar alte greşeli. Celebrul măr cu biscuiți nu face decât să îngraşe copilul, în loc să-i asigure vitamine necesare. Şi astfel, copilul intră la adolescenţă cu un handicap din punctul de vedere al alimentaţiei. Iar părinţii pun îngrăşarea pe seama problemlor endocrine.

O dietă echilibrată la un copil trebuie să conţină obligatoriu fructe. De fapt, nutriţioniştii spun că aproape nimic nu le este interzis celor mici. Pot mânca şi ciocolată, dacă are o concentraţie de cacao mai mare de 80 la sută. Iar zahărul şi-l pot lua din batoanele de cereale sau din fructele dulci. Iar părinţii ar trebui să ştie câteva lucruri simple.

Câteva mere, o pungă de portocale şi vreo trei banane. Mai puţine decât dulciurile din coş. Aşa se face că România se află pe ultimul loc la consumul de fructe, cu doar șapte kilograme de portocale, cinci kilograme de mere şi două de pere pe locuitor pe an, în vreme ce consumul mediu european de fructe este de 57 kg pe cap de locuitor. În ritmul acesta, ţara noastră riscă să aibă cei mai graşi copii din Europa.