A început vacanța. Taberele de stat, între ruină și rugină
Datele publicate pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului arată că în România sunt funcţionale 62 de centre de agrement pentru pentru elevi şi studenţi cu 6.047 de locuri. Pentru acesta vara, ministerul a alocat aproape 1.800.000 de lei pentru organizarea de tabere naţionale şi tematice la care vor participa 5588 de copii.
Spre exemplu în vestul ţării, puţine tabere îşi mai pot primi oaspeţii. În judeţul Bihor, mai funcţionează doar patru din cele şapte tabere şcolare, iar în Timiş, numai două din cele 10 deschise înainte de 1989. Şi tabăra Muntele Băişorii din Cluj, este una din cele două din judeţ care a rezistat în timp. A fost însă modernizată, iar elevii au aici pe lângă o cazare în condiţii foarte bune, şi internet, teren de sport şi pârtie de ski. Altele însă au ajuns ruină şi, deşi au fost preluate de autorităţile locale, stau cu lactul pe uşa întrucât nu există fonduri pentru renovare.
În județul Cluj mai funcționează doar două centre de cazare dedicate taberelor școlare. Asta spre deosebire de anii 90 când funcționau opt tabere. De puţine ori s-au făcut investiţii, iar două exemple în acest sens sunt taberele de la Băișoara și Valea Ierii. Aici, copiii sunt cazați în cabane moderne şi au la dispoziție terenuri de sport.
Multe clădiri care au găzduit ani la rând tabere școlare sunt acum în ruină. Tabăra de la Leghia, din comuna clujeană Aghireșu, este foarte dragradată. Complexul a fost preluat de autoritățile locale, însă pentru că nu sunt bani pentru renovare, are lacătul pe ușă.
Gheorghe Both, viceprimar comuna Aghireșu: „Înainte de 2000 veneau copii din toată țara la Leghia, era un loc foarte plăcut, în fiecare vară era plin, iar din păcate din 2000 încoace s-a distrus tot, cât a fost la Ministerului Turismului nu s-a ocupat și am ajuns în halul ăsta.”
La fel s-a întâmplat cu multe tabere școlare din județ.
Valentin Cuibus, șeful ISJ Cluj: „Celelalte, discutăm de Blăjoaia, discutăm de Beliș sau de Ciucea s-au pierdut imediat după revoluție. Mai era una în județul Bistrița, deci erau mai multe. Unele nu mai sunt în patrimoniul ministerului, Belișul este trecut pe universitate, cealaltă de la Blăjoaia a trecut la Ministerul Apărării și nu știu dacă mai este sau nu folosită de către dânșii.”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
La polul opus se află tabăra de la Băișoara, care se află la aproximativ 50 de kilometri de Cluj-Napoca. Situată într-un decor de poveste din munții Apuseni, la cabană sunt organizate tabere atât vara, cât și iarna.
Mirel Cristolțan, administrator: „E singura cabană care a rezistat în timp, rămasă de la Casa Pionierilor, restul s-au terminat.”
Complexul de la Băișoara are peste 70 de locuri, un teren de sport și pârtie de ski.
Administrator: „Camerele mari toate au băi, camerele mici sunt două la o baie. Au apă caldă non stop, în fiecare cameră fiecare copil are dulapul lui, deci patul și dulapul lui.”
În prezent, tot pentru elevi, în județul Cluj mai funcționează și un complex la Valea Ierii, care a fost reconstruit în urmă cu aproximativ cinci ani pe amplasamentul vechii tabere.
O tabară de stat unde să-ţi trimiţi copilul în vacanţa de vară este tot mai greu de găsit în vestul ţării. În judeţul Bihor, mai sunt deschise doar patru din cele şapte centre. În aceste condiţii, deşi sunt nevoiţi să facă eforturi financiare, mulţi părinţi se reorientează şi aleg tabere private.
În Bihor, vara aceasta sunt deschise doar patru tabere administrate de Direcţia de Sport şi Tineret.
Ciprian Gavra, consilier în cadrul Direcţiei de Sport şi Tineret Bihor: „Principalele activităţi pe care le organizăm în tabere pentru cei care ne vizitează, sunt drumeţiile pe traseele turistice din zonă, vizitarea reliefului carstic, peşteri.”
Din cauza lipsei banilor şi a unor probleme juridice, alte trei centre de agrement sunt închise de mai bine de 10 ani.
Ciprian Gavra, consilier în cadrul Direcţiei de Sport şi Tineret Bihor: „Terenurile aparţin diferitelor entităţi private care şi-au redobândit dreptul de proprietate şi ca atare nu s-au făcut investiţii.”
Într-o astfel de situaţie este şi tabăra din Urviş.
Vasile Ciuciu, administratorul taberei din Urviş: „Curtea taberei era plină de copii, aveam până la 120 de copii pe serie, dar din păcate, în ultimii ani nu s-a mai investit, nu s-a mai făcut nimic, condiţiile sunt precare.”
Ioan Vaida, primarul comunei Şoimi: „Sunt demersuri făcute în urmă cu ani de zile pentru a lua în patrimoniu sau să fie la noi în administrare. S-au împotmolit cred că undeva la Bucureşti.”
Ca să aibă o vacanţă de neuitat, părinţii lui Radu, un băieţel de 9 ani, au optat pentru o tabără privată la Straja.
Anca Molnar, părinte: „Va trage cu arcul, tiroliană, airsoft, va face drumeţii, vor dormi o noapte în cort.”
Cei de la Direcţia de Sănătate Publică spun că taberele sunt controlate periodic.
Dr. Dorel Ţîrţ, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Bihor: „Trebuie să aibă spaţiile de cazare, condiţiile de preparare şi servire a hranei corespunzătoare, grupurile sanitare să fie corespunzătoare, astfel încât să nu pună în pericol sănătatea copiilor.”
În Bihor există aproximativ 300 de locuri de cazare în tabere de stat. Părinţii cheltuie pentru fiecare copil între 50 şi 80 de lei pe zi, pentru cazare şi masă.
În Timiş, mai sunt deschise doar taberele şcolare din Chevereşu Mare şi Poieni Strâmbu, care au 100 de locuri disponibile. Banii puţini veniţi de la Ministerul Tineretului şi Sportului şi-au pus amprenta şi asupra acestor centre.
Gheorghe Bulboacă, reprezentantul taberei: „Ultimele modernizări acum au fost sala de mese, camerele, am zugrăvit, am schimbat geamuri, uşi.”
Înainte de 1990, în Timiş funcţionau peste zece tabere şcolare.
La malul mării, numai trei tabere şcolare de stat au rămas deschise. Este vorba de centrele de agrement din staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi 2 Mai, unde primele serii de elevi vor ajunge peste numai o săptămână. În total sunt disponible, aproape o mie de locuri de cazare, iar pentru această vară s-au înscris deja peste 5.000 de copii. De trei ani, însă, în aceste tabere nu s-a mai investit nimic pentru modernizarea lor, ci numai pentru igienizarea camerelor.
Una dintre cele mai moderne tabere de stat de la malul mării este în staţiunea Eforie Sud.
Nicu Ghindici, administrator Complexul de Agrement "New Paradise": „Avem un tarif de 77 de lei pe zi de persoană, din care 35 costă masa, 42 cazarea. Prima serie soseşte pe data de 3, în jur de 250 de copii din Bucureşti, Argeş, Cluj.”
Ultima modernizare a taberei din Eforie Sud a fost în perioada 2011-2013. S-a schimbat atunci mobilierul din camere, s-au amenajat terenuri de sport şi locuri de joacă pentru copii, a fost renovată sala de mese, dar şi bucătăria. În acestă vară, 2.800 de copii şi-au făcut rezervare, cu 10 la sută mai mulţi faţă de anul trecut.
În picioare a rămas şi tabăra de stat "Luminiţa" din staţiunea Eforie Nord, care se află pe plajă. Acesta are o capacitate de 240 de locuri de cazare, iar peste o mie de copii sunt aşteptaţi în această vară.
Mihaela Sobaru, administrator Tabăra "Luminiţa": „Mese de tenis, diferite jocuri; remy, baseball, darts, tobogane.”
Tabăra nu este, însă, gata în totalitate pentru primirea oaspeţilor. Încă se montează paturi şi dulapuri noi. Până pe 5 iulie, când va sosi prima serie de 150 de elevi din Iaşi, mai sunt multe de pus la punct. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport Constanţa spun că au încercat să modernizeze cât mai mult cele trei tabere de stat.
Claudiu Teliceanu, directorul Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport Constanţa: „Investiţii majore, de structură, nu s-au făcut. Au fost amenajate o serie de camere cu baie proprie la Centrul de Agrement 2 Mai. Anul trecut am amenajat terenurile de nisip despre care vorbeam, la Eforie Sud, am achiziţionat, atât anul trecut, cât şi anul acesta, mobilier nou.”
Judeţul Constanţa avea până în urmă cu zece ani, şase centre de agrement pentru elevi. Două dintre ele, de la Costineşti şi Tuzla, au trecut în administrarea primăriilor, iar astăzi nu a mai rămas nimic din ele.
Cea de la Năvodari, însă, a fost preluat de un privat. Cei care merg acolo pot rezerva şi camere într-un hotel de două stele.
Oana Manoilă, reporter Digi24: „Această tabără privată din Năvodari are două tipuri de camere: cu 5 şi 7 locuri, exact ca aceasta. Fiecare dintre ele are şi o cuşetă specială pentru profesorul însoţitor. Un sejur de şase zile aici costă 492 de lei.”
Tabăra de la Năvodari are o capacitate de 600 de locuri
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
