Transplantul în România este cu zeci de ani în urmă
Suntem cu zeci de ani în urmă faţă de celelalte ţări din Europa, în privinţa transplanturilor. Un diagnostic dur, pus de ministrul Sănătăţii şi confirmat de medicii implicaţi în acest domeniu. Nu avem o listă unică de aşteptare pentru pacienţi şi nici un registru al donatorilor. Iar organele sunt transportate de multe ori cu avioane de linie, în condiţiile în care timpul e un factor vital.
Elena Tîrşoagă a primit o veste cumplită iarna trecută - medicii au diagnosticat-o cu o boală incurabilă la plămâni şi i-au spus că mai are doi ani de trăit. Doar un transplant i-ar prelungi viaţa şi a aflat că poate face intervenţia la Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti, care a primit în această primăvară autorizaţia pentru transplant de plămâni. A renunţat însă după o vizită în timpul căreia multe întrebări au rămas fără răspuns.
Elena Daniela Tîrşoagă, pacientă: „Nu există secţie de pneumologie. A doua zi dacă apar complicaţii, a treia zi, unde va fi echipa, cine va fi echipa? Vom fi transportaţi cu ambulanţele prin Bucureşti, de la un spital la altul?”
Aşa că a apelat la clinica AKH, din Viena.
Elena Daniela Tîrşoagă, pacientă: „În iulie am fost pusă pe lista activă de aşteptare, iar în urmă cu şase săptămâni m-au trecut pe lista de urgenţă, datorită gravităţii bolii.”
În România nu există o listă unică de aşteptare. Este una din marile probleme ale sistemului românesc de transplant, potrivit ministrului Sănătăţii.
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii: „Faptul că nu există o listă centralizată s-a întâmplat în mai toate ţările europene. Singura diferenţă este că în această fază aceste ţări erau cu zeci de ani în urmă.”
Lista neajunsurilor e însă mult mai lungă.
Carmen Pantiș, coordonatorul Programului de transplant în Bihor: „La Oradea, prelevările au loc noaptea, pentru că de obicei echipa de prelevare de la Fundeni ajunge la 22:35, cu avioanele Tarom, și pleacă dimineața.”
Radu Deac, director executiv al Agenţiei Naţionale pentru Transplant: „Dacă noi vrem să intrăm în Eurotrasplant, trebuie să mergem acolo unde este donatorul şi cu un avion rapid, pentru că privarea de sânge a unui organ... La inimă e 3 ore termenul.”
Românii care au nevoie de un transplant de plămâni sau măduvă nu-l pot primi decât în străinătate, iar Ministerul Sănătăţii suportă costurile. Ţara noastră are centre funcţionale unde se pot face transplanturi de cord, ficat, rinichi şi cornee. La nivel european, între 20 şi 40% dintre cei care aşteaptă un transplant mor înainte să apară un donator compatibil.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
