Pacient în România. Medic, despre condițiile din spital: „Nu poți să faci transplant într-un closet vopsit”
Sistemul de sănătate din România a ajuns un pacient în stare gravă. Este ceea ce spunea chiar ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, la preluarea mandatului. Viaţa bolnavilor nu depinde doar de deciziile medicilor, ci şi de aparatură pe care aceştia o au la dispoziţie. Sau, mai degrabă, nu o au. În spitalele din România se lucrează cu aparate vechi de zeci de ani, care nu mai sunt folosite nicăieri în Europa. Iar această este varianta bună. Pentru că există şi aceea în care din spitale lipsesc cu desăvârşire dotări esenţiale.
Gabriel Bărbuică este una dintre victimele sistemului de sănătate care de multe ori, nu mai poate salva vieți. Lipsa de aparatură a devenit o problemă acută
„A făcut o meningită bacteriană. Am ajuns cu el la Spitalul Târgu Jiu, unde locuim și efectiv. Cei de la Târgu Jiu nefiind foarte bine dotați , n-au putut să descopere această meningită bacteriană. Au spus că face acele convulsii din lipsă de calciu. A trebuit să intervenim să ajungem la Bucureșți, la spital la Marie Curie. La Marie Curie printr-o simplă puncție care poate să o facă orice medic , spitalul Târgu Jiu nefiind dotat cu medic neurochirurg de copii, automat s-a descoprit această menigită bacteriană. Dacă există aparatură sau un medic care să-i facă o puncție este clar că îi scădea presiunea la niveul creierului și automat s-a întârziat 5 ore că să vină elicopter să-l transporte. Cu hipertensiune intracraniană 5 ore a intrat direct în comă”, afirmă Cristian Bărbuică, tatăl copilului.
Gabriel a făcut meningită la o lună de la naștere, iar în urmă cu 2 luni , când avea un an și 4 luni, corpul lui a pierdut lupta pentru viață.
„A fost operat de 7 ori. Cei de la Bagdasar Arseni când l-au operat ultima dată mi-au spus că șuntul a fost montat greșit. Au descoperit și un dispozitiv care se pune pe omoplatul copilului, de fapt, pe claviculă copilului. Mi-au spus că aceste dispozitive se foloseau acum 20 de ani. Când am ajuns cu copilul la heliport cu salvarea, salvarea nu a fost echipată cu aparatură, pentru că cei de pe elicopter au trebuit să sea dea jos cu tot echipamentul din elicopter că să-l resusciteze și să-i fac un tubaj. Am făcut plângere împotriva medicului de la terapie intensivă pentru că a folosit o mască pentru adulți că să-l țină, să îi dea oxigen copilului cât a stat acolo. Ăsta e sistemul, toți trag pentru ei, iar pentru noi , nu. Când se întâmplă pentru ei, automat toți au bani să meargă afară, cei de rând, care contribuim și plătim lună de lună la casele de asigurări murim pe capete că nu avem ce face”, adaugă Cristian Bărbuică.
A fost nevoie de o intervenţie a ministrului Sănătăii că Adrian Lupu, care suferise un transplant de plămâni la Viena, să ajungă, într-un final, la Institutul „Marius Nasta” din Capitală. A fost, însă, prea târziu.
Aparatele de ventilat sunt elementare în secțiile ATI, dar spitalele din România suferă la acest capitol. Cu ajutorul lor pacientul poate respira, inhalează oxigen. De multe ori nici acest drept spitalul nu îl poate asigura pacientului.
„Ne-ar trebui ventilatoare, ne-ar trebui monitoare, ne-ar trebui endoscopic, bronhoscopic, avem foarte mulți bolnavi intubati și care fără o bronhoscopie este foarte greu de sevrat de pe ventilator. Problema ventilatoarelor este foarte acută nu numai la noi. Am avut cazuri când am fost condiționat că nu avem ventilatoare și nu oprim bolnavul. Procentul de bolnavi ventilați a crescut foarte mult din cauză că bolnavii terminali sunt intubați și aduși de salvare”, afirmă Baciu Victor, medic primar ATI.
„N-am primit niciodată, monitoare, le-am luat sporadnic, aparate de bronhoscopie. Este aproape rușinos că noi nu putem să le asigurăm în terapie intensivă. Dar nici în diagnosticul bronhoscopic. noi de 4,5 ani vrem să facem diagnostice de vârf în pneumologie și nu avem tomograf computerizat. Lucrul și mai grav este că nu mai avem nici aparate de radiologie suficiente, iar în terapie intensivă nu am un aparat de radiologie mobil. Aproape că suntem la limita malpraxisului pentru bolnavul critic. În momentul în care nu poți să faci o radiografie la pat. Lipsa dotărilor a devenit deja un factor de stres. Eu știu colegi de-ai mei care venim dimineața cu groază, dacă bolnavii care știm că îi avem în îngrijire putem să le asigurăm ceva. Suntem absolut dezarmați în fața unor urgențe care probabil ar trebui să se adreseze institutului nostru și pe care trebuie să le refuzăm ”, spune Radu Stoica șef ATI Marius Nasta.
„Într-una din seri sună de la ISU, de la domnul doctor Arafat că au o pacientă transplantată la Viena la Sf. Gheorghe și că nimeni nu vrea să o primească. Nu vă pot spune ce eforturi a făcut spitalul, voluntariat. Dar nu numai noi. Pacienta a stat aici în camera de alături și a scăpat. Când a venit, ea nu a știut prin ce a trecut, când a venit peste o lună, a vrut să vadă patul în care a stat, iar noi nu am putut decât să-i spunem că a fost o întâmplare. Ultimele aparate de ventilație artificială sunt din 2010 și au fos 6 și se repară în continuu. Aparatele de radiolgie mobilă stau nereparate, că nu se pot repara. Sunt scoase, sunt de 20 de ani. Ar trebui puse pe lista de casare, 80% pe lista de casare, conform legii, doar că le reparăm, le tot reparăm, le tot peticim. Avem nevoie de aparatură nouă”, afirmă Radu Stoica, șef AȚI „Marius Nasta”, adaugă Radu Stoica șef ATI Marius Nasta.
„Vin colegii de la Direcția Sanitară și ne verifică după perceptele anului 2018. Păi nu poți să verifici după perceptele anului 2018 un spital din 1906 sau 1946 care avea un alt tip de circuite. Lumea a evoluat, noi nu. O să dernajez pe foarte multă lume cu treaba asta, dar trebuie să spun: construim un spital unde nu avem medici, avem medici unde nu avem spital, păi care e logică? Nu facem transplant, că nu poți să faci transplant într-un closet vopsit, pentru transplant nu îți trebuie ceva dedicat, dar să fie de 2018, măcar să aibă circuitele. Lucrurile s-au mai cârpit că să zic așa, dar carpitul e cârpit, nu este nou. 99% din spitalele din România sunt neconforme”, spune Ioan Cordoș, medic primar chirurgie toracică „Marius Nasta”.
„Marea majoritate a spitalelor verificate au neconformități, mai mari sau mai mici. Unele datorate construcțiilor vechi, adică nerespectării circuitelor, dar care trebuiesc stipulate și rezolvate într-un fel sau altul. 99%? 99%, da. Sunt neconformități care sunt într-adevăr cu probleme și neconformități datorate unor probleme de formă, neapărat de fond, dar aceste lucruri o parte se vor rezolva, o parte va trebui să luăm măsuri coercitive. De fapt au și fost luate. S-au dat amenzi, avertismente”, spune Sorina Pintea, ministrul Sănătății .
Un exemplu de cum poți dărâma o unitate spitalicească în doar câteva luni vine de la Medgidia, unde Ambulatoriul pe care autoritățile au vrut să-l modernizeze cu bani europeni, a ajuns o ruină. Se dorea a fi o unitate medicală modernă și cu aparatură performantă. Lucrările de reabilitare au început la sfârșitul lunii octombrie 2015 și sistate 3 luni mai târziu, în ianurie 2016. Mai exact, 2 milioane de euro costă refacerea construcției și 3 milioane dotarea cu aparatură. Lucrările nu au fost gata la timp, astfel că finanțarea europeană s-a pierdut, iar firma care trebuia să se ocupe de reabilitare a intrat în insolvență și modernizarea ambulatoriului a rămas o amintire.
Pentru multele probleme din sănătate de obicei se dă vină pe lipsa banilor. Controaele făcute de a lungul anilor la Ministerul Sănătății, ne arată altceva: incompetență și dezinteres. În perioada 2011-2015, Ministerul Sănătății a rămas anual în conturi cu 180 de milioane de lei, bani care puteau fi folosiți pentru investiții. Din acești bani puteau fi cumpărate 72 deaparate RMN, de exemplu. Tot în urma controalelor s-a constat că aparatură medicală în valoare de 98,5 milioane lei a fost pusă în funcțiune uneori cu întârzieri de peste 300 zile. În alte cazuri, nu a mai fost dată deloc în folosință.
„Este foarte important să combinăm investiția în reabilitarea spitalelor cu investiția în echipamente, în aparatură de ultima oră și investiția în personal care să poată să ofer aceste sevrici medicale. Ceea ce ne interesează pe noi în primul rând, nu este neapărat să facem absorbția de fonduri europene, ci să vedem că acestea conduc în acest domeniu la servicii de calitate, și accesibile către mult mai multă lumea”, spune Angela Cristea, şef reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
