Obiceiul ministrului Sănătăţii, de a face controale la miezul nopţii, scoate la lumină problemele sistemului sanitar. Şi nu sunt unele noi. Toţi cei care au trecut măcar o dată printr-un spital sau o policlinică s-au confruntat cu mizerie şi cu dezinteres. Până şi statul ştie aceste lucruri. 27 de spitale ar putea să nu mai primească finanţare pentru că nu oferă siguranţă pacienţilor. Şi totuşi, nimic nu pare să se schimbe. Urmează un nou episod din campania Pacient în România.
În România sunt peste 300 de spitale de stat. În ultimii 30 de ani nu a mai fost construit niciunul. Vechi şi depăşite, nu mai îndeplinesc condițiile de siguranţă pentru pacienţi. Şi totuşi, primesc acreditare pentru funcţionare în continuare, deşi ar trebui să fie închise. Sorina Pintea, Ministrul Sănătății, a văzut asta cu ochii ei după vizitele făcute la Târgu Jiu şi Ploieşti.
Sorina Pintea, ministrul Sănătății: Aceste spitale sunt spitale acreditate în ciclul unu de acreditare, probabil au tone de proceduri, de documente scrise. Probabil că evaluatorii au fost in aceste spitale. Eu, personal, le-as retrage acreditarea acestor spitale și probabil că o să o cer.
La Agenția Națională pentru Monitorizarea Calității în Sănătate nu a ajuns încă solicitarea din partea ministrului Sănătății, de a retrage acreditarea spitalelor județene din Gorj și Prahova. Între timp, ministrul a revenit și asupra declarației, spunând că va cere reevaluarea indicatorilor neconformi, nu retragerea acreditării.
Spitale acreditate de stat, deși sunt periculoase
Sorina Pintea, ministrul Sănătății: Marea mea mirare și dezamăgirea pe care am văzut-o a fost când am văzut gradul de ocupare la pediatrie. E prima dată de când lucrez în sistem și văd un grad de ocupare de 30%, asta înseamnă că populația nu are încredere în medici, că nu e mulțumită de tratament. Gradul de concordanță între diagnosticul la internare si externare ideal ar fi să fie peste 60%. Există secții în spitalul județean în care acest grad este 18%. Anumite secții sunt improvizații,.
Medicii recunosc | Spitale vechi și nesigure
La Spitalul Judeţean Gorj, medicii şi directorii admit că acreditarea nu trebuia acordată.
Gigel Capotă, manager Spitalul Județean Gorj: Acreditarea am obținut-o... niște circuite nu-s funcționale, așa e clădirea, așa a fost făcută... Având în vedere specificul clădirii făcute de zeci de ani... Clădirea nu am cum s-o lărgesc, dar trebuie să găsim altă soluție. Este mult de lucru, dar nu cât să pierdem acreditarea. Asta înseamnă că închidem porțile și mergem acasă.
Gheorghe Stanciu, şef secţie ORL Spitalul Judeţean Gorj: Noi am fost acreditați ca toate spitalele din țară. Nu pot să spun că am corespuns cu toate cerințele care scriau acolo. Probabil care s-a spus, probabil la nivelul Ministerului Sănătății și la nivelul organelor conducătoare ca să acrediteze toate spitalele pentru că nu mai intram în relații contractuale cu Casa de Asigurări.
Sorina Pintea, ministrul Sănătății: Erau așternuturile cum nu vă imaginati, extraordinar de murdare, pe jos ni se lipeau pantofii. Niciun pic de curățenie și-mi asum ceea ce spun. Am intrat în altă secție, nerenovată și mă întâmpină o îngrijitoare care spăla pe jos dintr-o găleată cu o apă cum nu v-ați dori să vedeți, neagră, bineînteles că nu avea mănuși. Ulterior a fugit repede și a luat mănușile.
27 de spitale periculoase pentru pacienți
Daniel Mihalach, medic chirurg, șef bloc operator: Doamna ministru, când a venit în unitatea de primiri urgențe, un medic făcea resuscitarea unui bolnav la ora 1 noaptea, deci se muncea. A fost pe o secţie de neurochirurgie tot la 1 noaptea când o infirmieră își făcea treaba la 1 noaptea, spăla pe jos şi spăla conform procedurilor.
Șef secție Cardiologie, Spitalul județean Prahova: După ce a plecat de pe etaj nu a lăsat impresia că a plecat nemulțumită.
La Spitalul Judeţean Prahova, șeful Secţiei de Cardiologie a demisionat după vizita ministrului.
Daniel Mihalache, medic chirurg, șef bloc operator: Spitalul acesta este făcut în anii '70 și într-adevăr nu mai corespunde din multe puncte de vedere cu circuitele unui spital modern. S-au făcut tot felul de adaptări la situație, românul e inventiv. Trebuie luate măsuri radicale și trebuie făcută o alta clădire.
Controale inopinate la spitale
Ministrul Sănătăţii a mers în control la Ploieşti şi Târgu Jiu după ce a anunţat autorităţile locale cu cel puţin două ore înainte.
Andrei Toader, președinte CJ Prahova: Ne-a anunțat să mergem împreună ca să vezi și tu ce se întâmplă și să iei măsurile care se vor impune. Mai mult dezamăgire decât supărare, pentru că ne așteptam să găsim altceva.
Sorina Pintea, ministrul Sănătății: Să știți că nu a fost un exercițiu de imagine și nu va fi pentru că voi face în continuare acest lucru. Pur și simplu m-am saturat să fim arătați cu degetul.
Atâta timp cât autoritățile nu vor face spitale noi vor fi arătate în continuare cu degetul, pentru că improvizațiile nu vor dispărea, iar spitalele nu vor fi închise. Acreditările vor fi acordate ca și până acum, trecând cu vederea peste nereguli, iar pacienții sunt puși în pericol. Dar s-au obișnuit.
Pacient: A fost mai rău înainte.
Pacient: Condiţii mai bune... de unde? Aşa e în România!
Daniel Mihalache, medic chirurg, șef bloc operator: Dacă acreditarea se dă de către o comisie formată din profesioniști, eu cred că tot profesioniștii pot să spună, au greșit sau au făcut un lucru intenționat. Le-am dat acreditarea și nu meritau, să răspundă.
Vasile Cepoi, director ANMC: 62,89 are Ploieștiul şi 71,9 Tg Jiul pentru primul ciclu de acreditare. Nu este un punctaj mare. Majoritatea spitalelor în primul ciclu au obţinut peste 80%.
Ca să obţină acreditarea, directorii spitalelor au de parcurs multe etape. Cu nouă luni înainte de expirarea termenului, conducerea trebuie să depună la Autoritatea pentru Calitate în Sănătate documente din care să rezulte că pacienţii sunt în siguranţă în respectiva unitate. Experţi independenţi sunt trimişi apoi în control, iar pe baza raportului scris de ei, Consiliul de Administraţie al Autorităţii votează prelungirea acreditării. 45 este punctajul minim. Problema este că după ce este obţinută aprobarea, statul recunoaşte că nu prea mai poate să verifice dacă pacienţii sunt în siguranţă.
Vasile Cepoi, director ANMCS: Capacitatea noastră actuală de a face astfel de vizite de monitorizare este destul de redusă. Sunt doar 60 de oameni la nivel central, din care specialiști în domeniu sunt doar vreo 20.