Neurologi: Riscul unui accident vascular cerebral la tineri este tot mai mare

Riscul unui accident vasculat cerebral la tineri este tot mai mare, din cauza stilului “modern” de viaţă, cu somn puţin, alimentaţie dezechilibrată şi ore multe petrecute în faţa calculatorului. Nopţile nedormite, fumatul şi alcoolul sunt factori care se răsfrâng asupra stării de sănătate, în care creierul este ţinta principală, atenţionează neurologii, precizând că trei sferturi dintre cei care fac accident vascular cerebral nu îşi mai pot relua activitatea.

Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, fiind a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. Aproximativ un milion de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie  de 500 de milioane de locuitori.

În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, 31 la sută dintre ei fiind cu vârste cuprinse între 20-50 de ani, ceea ce înseamnă 178 pe zi.

Preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România, Ovidiu Băjenaru, a spus că un copil cu probleme neurologice va deveni adult cu probleme neurologice.

"O categorie de factori de risc este legată de modul de viaţă în lumea contemporană. Pentru că o viaţă dezordonată care nu permite un echilibru corect între somn şi activitate, între odihnă şi activitate, o viaţă cu mult stres , o viaţă în care foarte adesea oamenii nu-şi respectă programul de viaţă, programul alimentar, programul de activitate va duce la apariţia de tulburări metabolice, care sunt factor de risc major la un moment dat pentru bolile cereborvasculare şi pentru bolile neurodegenerative. Ştim asta pentru boala Alzhaimer, de la boala Parkinson”, a explicat profesorul Ovidiu Băjenaru, citat de News.ro.

Aceste tulburări ale ritmului de viaţă influenţează direct, în sens negativ, fiziologia creierului.

"Creierul are nişte cicluri biologice care trebuie foarte bine respectate. El are trebui să ne impună modul de viaţă şi nu noi să-i impunem creierului un alt mod de viaţă decât cel pentru care este organizat biologic. Şi aceste lucruri se răsfrâng asupra sănătăţii generale a individului. Se răsfrâng asupra apariţiei diverselor boli neurologice, se impun asupra unor semne şi simptome care sunt suferinţe neurologice, chiar dacă nu sunt recunoscute ca atare, precum tulburări cognitive, tulburări comportamentale, de multe ori afecţiuni psihiatrice, care sunt legate de forţări pe care noi le facem asupra creierului nostru de a-şi desfăşura existenţa într-un mod nefiziologic din punct de vedere biologic, precum depresia, anxietatea”, a precizat Băjenaru.

El a mai spus că în şcoli nu mai există educaţie pentru sănătate, tinerilor nu li se mai vorbeşte de o alimentaţie corectă, şi nu excesivă, de calitatea alimentelor şi a mediului în care trăiesc.

"Tinerii nu mai sunt interesaţi de aşa ceva, ei vor să facă ceva care să-i ducă într-o poziţie, care să le aducă repede câştiguri cât mai mari. Mulţi dintre ei sunt dispuşi să facă sacrificii, dar sacrifică propria sănătate şi astea sunt lucruri ireversibile”, a adăugat Ovidiu Băjenaru.