Mituri despre alimentația în timpul sarcinii. Ce este adevărat și ce nu

Când eşti însărcinată, se spune că trebuie să mănânci cât pentru doi sau să îţi satisfaci absolut orice poftă. Mit sau realitate? Iată ce spun medicii.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Femeile însărcinate primesc multe sfaturi binevoitoare, dar greşite despre ce ar trebui să mănânce ca să-i fie bine celui mic. O veche vorbă din popor spune că gravidele ar trebui să mănânce cât pentru doi. Fals, spun medicii.

„Niciodată cât pentru doi. Pentru că suntem unul şi un pic, în momentul în care suntem însărcinate”, spune dr. Laura Ene, medic nutriţionist.

„În primul trimestru se cresc caloriile cu maxim 100 de calorii faţă de cât mânca mămica la început, urmând ca în trimestrul doi şi trei, necesarul să crească cu doar 300 de calorii”, spune dr. Elena Ţambrea, medic nutriţionist.

Nici când alăptează, femeile nu ar trebui să consume o cantitate dublă de calorii.

„Laptele nu se face din calorii, ci se face din multe alimente de calitate”, spune dr. Laura Ene.

Gravidele trebuie să mănânce feluri cât mai puţin procesate şi să se ferească de alimentele foarte perisabile, care ar putea fi contaminate cu bacterii.

„Bacterii care ar putea să coste viaţa fătului, cum ar fi ouăle, maioneza, smântâna, lactatele nepasteurizate, peştele congelat, fructele de mare de calitate îndoielnică. Asta înseamnă că totul trebuie gătit acasă”, spune dr. Laura Ene.

Sunt recomandate glucidele lente, care se găsesc în cerealele integrale şi în leguminoase, precum lintea, năutul sau fasolea boabe. Acestea sunt o sursă bună de proteine pentru mămicile vegetariene. Celelalte pot alege şi carnea de peşte, carnea slabă, ouăle sau lactatele.

„Grăsimile sunt foarte importante în sarcină, datorită faptului că ţesutul cerebral embrionar este strict şi per total alcătuit din grăsimi. De asta este recomandat ca viitoarele mămici să consume cât mai mult uleiuri crude, nu prăjite”, spune dr. Elena Ţambrea.

Pentru aportul de grăsimi sănătoase, sunt indicate: avocado, seminţele şi nucile crude, precum şi peştele gras. Este de evitat peştele oceanic în timpul sarcinii, fiindcă are un conţinut crescut de mercur şi de plumb. Trebuie evitate, de asemenea, alimentele foarte bogate în vitamina A, precum untul.

„Un consum cronic, zilnic, de doze mici de vitamina A, s-a dovedit că poate să crească riscul de malformaţii congenitale la făt”, spune dr. Elena Țambrea.

Există şi mitul că poftele din timpul sarcinii îi spun gravidei exact ce are nevoie fătul.

„Pentru că în sarcină nevoia de vitamine şi de minerale creşte, este posibil ca aceste pofte să însemne, de fapt, o nevoie de a creşte aportul de alimente care să aducă vitamine şi minerale în alimentaţia gravidei. Nu este greşit să le satisfacem, însă ele nu sunt un indicator al nevoilor nutriţionale. Nu trebuie să ne limităm la poftele alimentare”, spune dr. Elena Ţambrea.

Cât este firesc să ia în greutate viitoarea mamă? Specialiştii spun că asta depinde de greutatea iniţială a sa. Dacă mama are la începutul sarcinii un indice de masă corporală mai mic de 20, poate să ia în greutate între 12 şi 18 kilograme. Însă, dacă mama este supraponderală sau obeză, nu este recomandat să se îngraşe mai mult de şapte kilograme până la naştere.