Inflamația creierului asociată cu grăsimea abdominală ascunsă ar putea fi unul din primele semne ale apariției bolii Alzheimer cu zeci de ani înainte ca simptomele mai grave să se manifeste, potrivit unui nou studiu citat de CNN.
„Am știut de o vreme că pe măsură ce burta crește, centrele memoriei din creier devin mai mici”, a spus cercetătorul dr. Richard Isaacson, neurolog preventiv specializat în boala Alzheimer de la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida.
Noul studiu, însă, arată ceva ce Isaacson nu a mai văzut până acum. „Imagistica creierului asociază grăsimea abdominală, [numită și] grăsime viscerală, cu disfuncția creierului printr-o cascadă inflamatorie.”
În urma studiului s-a descoperit că persoanele trecute de 40 și 50 de ani care au mai multă grăsime abdominală ascunsă „au o cantitate mai mare a unei proteine anormale numită amiloid într-o parte a creierului despre care știm că este printre primele locuri în care se manifestă Alzheimerul”, a spus autorul studiului, dr. Cyrus Raji, profesor asociate de radiologie la Școala de Medicină din St. Louis a Universității Washington.
„Există o diferență și între sexe, unde bărbații aveau o legătură mai mare între grăsimea abdominală și amiloid decât femeile”, a spus Raji. „Motivul pentru care acest lucru este important este că bărbații au mai multă grăsime viscerală decât femeile.”
Cercetătorii au identificat și o legătură între grăsimea ascunsă din burtă și atrofia creierului – sau pierderea materiei cenușii – într-o parte a creierului numită hipocamp, care este asociată cu memoria.
Materia cenușie din creier conține majoritatea celulelor nervoase care transmit corpului ce să facă. Materia albă este alcătuită din fibre care formează conexiuni între celulele nervoase și restul sistemului nervos.
Persoanele cu cantități mai mari de grăsime viscerală tind să prezinte mai multe inflamații ale creierului acolo unde se găsește materia albă, potrivit autorului principal al studiului, dr. Masha Dolatshahi.
În lipsa unei materii albe funcționale, creierul nu poate comunica eficient cu diferite părți ale creierului și corpului.
„Slab la exterior, gras la interior”
Spre deosebire de grăsimea subcutanată, cea viscerală nu poate fi simțită cu mâna – ea se ascunde în adâncul burții, în spatele mușchilor abdominali, și se înfășoară în jurul organelor vitale.
Ambele tipuri secretă hormoni și alte molecule, dar experții spun că grăsimea viscerală este mai activă din punct de vedere metabolic și trimite semnale care pot declanșa rezistența la insulină și alte probleme de sănătate.
„Indiferent de greutate, oamenii ar trebui să descopere dacă au grăsime viscerală ascunsă”, a spus Raji, pentru că până și persoanele slabe pot avea un exces de grăsime viscerală – „slab la exterior, gras la interior”.
Această situație se poate întâlni la persoanele care fac mișcare fizică, dar care au o dietă proastă și afectează diferite oamenii în funcție de grupul etnic din care fac parte – asiaticii sunt mai afectați de problema grăsimii viscerale decât alte grupuri.
Vestea bună este că grăsimea viscerală răspunde bine la dietă și sport. „Este mai ușor să dai jos grăsimea viscerală prin dietă și exercițiu fizic decât să dai jos grăsimea subcutanată pentru că cea viscerală este mai ușor de metabolizat și de ars”, potrivit lui Raji.
Sfatul lui Raji este să mâncăm sănătos și să facem exerciții fizice în mod regulat, inclusiv exerciții de întărire a mușchilor de câteva ori pe săptămână, împreună cu exerciții aerobice mai puțin intense timp de 45-60 de minute de câteva ori pe săptămână.
Alte sfaturi: eliminați sau reduceți consumul de alimente ultraprocesate, mâncați porții mai mici, înlocuiți băuturile zaharoase cu apă, limitați consumul de cărnuri procesate și reduceți consumul de carne și produse lactate bogate în grăsimi, precum brânza și untul, care sunt pline de grăsimi saturate.
În plus, trebuie să fim atenți la consumul de alcool: nu doar berea îngrașă – orice băutură alcoolică mărește talia. Trebuie, de asemenea, să fim atenți la orele de somn: persoanele care dorm mai puțin de șase ore pe zi au niveluri mai mari de amiloid în creier.
Editor : Raul Nețoiu
