Cum putem mânca sănătos când alegem să comandăm mâncare
Praf de ou, praf de sos de roşii, praf de orice. Asta conţine de multe ori mâncarea comandată la serviciu, acasă ori la restaurant. În plus, majoritatea ingredientelor sunt congelate, iar zahărul se pune în aproape orice preparat, nu doar în dulciuri.
Românii petrec tot mai mult timp la muncă şi tot mai puţin în bucătărie. Se estimează că în fiecare zi plătim zeci de mii de euro pe mâncarea comandată online la birou. Iar piaţă este în continuă creştere. Românii se „topesc” după burgheri, pizza, mâncare chinezească sau tradiţional românească. Pentru cei mai mulţi însă, principalul criteriu de selecţie este preţul!
Un meniu de prânz la 12, 15 lei pare o oferta de nerefuzat. Alexandru Lache lucrează în industria alimentară de 17 ani iar de la 8 ani este bucătar şef. A lucrat mai ales în restaurante de lux. Ne povesteşte de unde vine diferenţa de preţ dintre o mâncare scumpă şi una ieftină. Un exemplu simplu: sosurile.
„De exemplu, luăm un sos brun. Timpul de producere e undeva la 6 ore. Automat dacă îţi cumperi nişte prafuri premixuri, ai pus nişte apă caldă, în 2 minute ai sosul. Economiseşti foarte mult timp, economiseşti foarte multă energie, gaz, curent în funcţie de ce merg utilajele în restaurantul respectiv şi spaţii de depozitare, pentru că nu poţi să faci o cantitate mică de sos şi automat prin aceste premixuri faci o cantitate mică 2 porţii 3 porţii , ai eliminat şi spaţiul de depozitare, timpul petrecut în bucătărie, economia la tot ce înseamnă parte de utilităţi”, spune Alexandru Lache, chef.
Prafurile de sosuri, bazele pentru supe, sau chiar praful de ouă ori lapte au avantajul că sunt ieftine, nu se strică, nu ocupă mult spaţiu şi nici multe resurse pentru că produsul finit să fie gata rapid. Rezultă o mâncare foarte ieftină. Gustul este acceptabil, preţul imbatabil, însă nu este hrană, spun nutriţioniştii!
„Prin consumul lor, ele reprezintă adevărate mici proiectile care ajung în inima, în vasele, în creierul, în pancreasul, ficatul nostru ş.a.m.d. Ele se acumulează în timp şi ne mai întrebăm de ce a explodat patologia metablică şi cardiovasculară”, afirmă Constantin Ionescu-Târgovişte, Directorul Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu".
„Praful de ouă care se obţine din ouă este un produs mult mai ieftin decât ouăle proaspete, bineînţeles că şi gustul este modificat. Producătorul trebuie să declare încă de la început ce tip de aliment foloseşte pentru că până la urmă hrană de tip catering pe care oamenii o servesc în timpul pauzei de prânz ar trebui să fie o hrană de calitate pentru că este o masă importantă şi atunci nu este în regulă să fie indus în eroare. Acesta este un exemplu tipic de fraudă alimentară”, spune Maximilian Drăgan, expert în industria alimentară, Preşedinte a Asociaţia Română despre Mâncare.
Teoretic, potrivit Regulamentului european nr 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, producătorii ar trebui să ofere, printre altele, o lista de ingrediente, chiar dacă vorbim de mâncarea tip catering.
„Informaţii referitoare la produsele alimentare" înseamnă informaţiile referitoare la un produs alimentar puse la dispoziţia consumatorului final prin intermediul unei etichete, al altor documente însoţitoare sau prin orice alte mijloace, inclusiv instrumente ale tehnologiei moderne sau comunicare verbală".
„Pentru elementele cu grad înalt de risc şi aici mă refer la alergeni la conţinutul de sare, aceste informații trebuie să se regăsească pe ambalaj. Provenienţă supei baza în alimentul respectiv trebuie clar declarată. Fie sunt legume deshidratate, fie sunt legume proaspete”, adaugă Maximilian Drăgan, expert în industria alimentară, Preşedinte Asociaţia Română despre Mâncare
„Din nefericire au fost schimbări de structura la nivelul instituției care controlează astfel de unităţi iar departamentul antifraudă a fost desfiinţat. Asta nu face altceva decât să ridice un risc şi gradul de risc şi de îmbolnăvire pentru utilizatoriii finali”, spune Maximilian Drăgan, expert în industria alimentară, Preşedinte Asociaţia Română despre Mâncare.
Pentru a fi siguri că nu primim supă la plic pe post de mâncare gătită, medicii recomandă că atunci când comandăm la birou, să alegem un meniu cât mai simplu.
„Întotdeauna o carne la grătar vedem ce este acolo. Întotdeauna un orez făcut simplu este mult mai potrivit decât o budincă sau ceva din care nu ştim ce să alegem. La fel o salată nişte legume simple naturale este alegerea cea mai potrivită. Cu cât mai simplă este mâncarea aleasă cu atât mai uşor este să mâncăm sănătos. Să înţelegem dintr-o privire ce este într-o farfurie. În momentul în care trebuie să întrebăm ce este aici? Deja riscăm să ne trezim în farfurie cu lucruri nu foarte bune pentru sănătatea noastră”, afirmă Laura Ene, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice .
Andrei Rusu este un tânăr instructor de fitness care a dezvoltat o afacere tip catering în care foloseşte ingrediente cât mai sănătoase, susţine acesta. Totul a pornit de la o clientă care nu reuşea să slăbească.
„Trăgeam din greu la sala. Avea dureri, febră musculară şi atunci am zis: ok. Eu îţi fac mâncare, tu îmi faci materia primă şi atunci eu îţi fac de mâncare”, spune Andrei Rusu, antreprenor.
Clientă a slăbit 15kg în 6 luni. Încet, încet, ceea ce a început ca un experiment a devenit o afacere în toată regulă.
„Încerc să adaug şi să mă leg de toate alimentele de pe piaţă. Încerc să le combin pe toate şi să le aduc pe toate, dar cu măsură, încât să fie un echilibru. la fel şi la carne, la fel şi la ouă, la lactate”, spune Andrei Rusu, antreprenor.
„Ce putem comandă de la catering? Farfuria de prânz corectă ar trebui să fie compusă dintr-o bucată de carne şi atenţie nu prăjită, nu şniţel, de preferat la abur sau la grătar sau la cuptor. O porţie de garnitură de cartofi de Paşte dacă găsim un furnizor care să aibă acest amidon integral ar fi minunat . Dacă nu putem să alegem o chiflă din seminţe integrale, graham, iar jumătate din farfuria de prânz recomandarea mea e să fie alcătuiră din legume, fie la grătar fie la cuptor fie la abur fie acestea şi o salată de ardei copţi de varză, de murături sau asortată”, precizează Laura Ene, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice
Nu există o soluţie sigură pentru a mânca cât mai sănătos atunci când alegem să comandăm mâncare. Specialiştii recomandă însă să ne interesăm în ceea ce privește ingredientele folosite, şi în plus să semnalăm autorităţilor eventualele nereguli.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
