Endometrioza, caracterizată în principal prin durere pelvină cronică, uneori foarte intensă, care se accentuează la menstruație, durere în timpul actului sexual, dar și tulburări de tranzit intestinal, este o afecțiune în care țesutul similar celui care căptușește interiorul uterului (endometrul) crește în afara cavității uterine.
Boala implică cel mai des ovarele, trompele uterine, colul și vaginul, în localizarea genitală, însă poate să apară și o extindere extragenitală, peritoneală sau intestinală, precum și cazuri în care țesut asemănător endometrului poate fi localizat în organe îndepărtate - plămâni, inimă sau creier. Așadar, chiar dacă este o afecțiune benignă, endometrioza este considerată o boală gravă, întrucât se poate întinde atât la organele învecinate, cât și la cele aflate la mare distanță, cu un impact puternic asupra calității vieții pacientei. De altfel, endometrioza este un factor care împiedică obținerea unei sarcini.
În cazul acestei afecțiuni, țesutul prezent dincolo de uter se îngroașă, se descompune și sângerează la fiecare ciclu menstrual. Când endometrioza implică ovarele, se pot forma chisturi numite endometrioame. Țesutul din jur poate deveni iritat, dezvoltând în cele din urmă aderențe: benzi de țesut fibros care pot face ca organele pelviene să se lipească între ele.
Diagnosticul endometriozei prezintă o adevărată provocare, întrucât semnele și simptomele prezente nu sunt caracteristice și pot fi confundate cu alte afecțiuni, ceea ce face ca această boală să fie greu de identificat clinic. În acest sens, este important ca pacientele să solicite consultul unui medic specializat în obstetrică-ginecologie, ca prim pas în stabilirea unui diagnostic corect. În urma unei examinări clinice și a anamnezei, medicul poate recomanda efectuarea unor investigații imagistice, precum ecografia transvaginală, examinarea prin rezonanță magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT).
Investigația RMN este neiradiantă și non-invazivă, fiind una dintre cele mai avansate tehnici imagistice prin intermediul căreia pot fi identificate chiar și leziuni de ordinul milimetrilor. În plus, RMN-ul de pelvis asigură o diferențiere eficientă între țesuturi, iar folosirea substanței de contrast aduce informații suplimentare despre caracteristicile unei potențiale leziuni, despre vascularizație, dar și despre diverse repere anatomice, cum ar fi, de pildă, bazinul osos. În cazul endometriozei, examinarea RMN de pelvis este foarte utilă la detectarea leziunilor specifice acestei afecțiuni, în condițiile în care, clinic, boala este greu de decelat, întrucât un ciclu menstrual prelungit și dureros poată să apară și în alte afecțiuni ginecologice.
La Spitalul Clinic SANADOR, pacientele cu endometrioză pot beneficia de consult de specialitate efectuat de medici foarte bine pregătiți și cu o vastă experiență, precum și de investigații imagistice realizate cu ajutorul unor echipamente de ultimă generație: RMN 3 Tesla Siemens Magnetom Vida, CT 128 slice Siemens Somatom Definition Edge și ecografe ultraperformante. De asemenea, ori de câte ori este posibil, tratamentul endometriozei poate fi realizat prin intervenții minim invazive, laparoscopice sau robotice. Chirurgia robotică este de preferat în tratamentul acestei afecțiuni, întrucât sunt necesare anumite manevre foarte precise, prin care trebuie protejate țesuturile învecinate țesutului ectopic.
Articol sustinut de SANADOR 
