La șase luni de la protestele din diaspora o lege care să permită românilor din afara țării să voteze prin corepondenţă încă nu există. Cu toate că primul proiect în acest sens, iniţiat de patru deputaţi neafiliaţi, a fost depus în Parlament în 2013. Timp de un an, până la prezidenţiale, documentul a fost plimbat între senatori şi deputaţi. Dacă ar fi fost votat, incidentele de la vot şi cozile formate la secţile din străinătate ar fi putut fi evitate. Imediat după alegeri, legea a fost însă respinsă cu peste 200 de voturi.
S-au opus adoptării legii inclusiv aleşii opoziţiei. Trei luni mai târziu, liberalii veneau cu propriul proiect de lege. Documentul e la Senat.
Ovidiu Raețchi: Oferă garanții că vom avea un vot sigur.
Tot la Senat este înregistrată o altă iniţiativă asumată de şapte aleşi, printre care şi Eugen Tomac, de la PMP.
Eugen Tomac: Faptul că nu le creează condiții pentru a-și exercita un drept, statul român intră într-o contradicție cu tratatul european.
Şeful Executivului, pe care liberalii vor să îl demită printr-o moţiune de cenzură tocmai pe această temă, susţine că soluţia se află la comisia de cod electoral.
Reporter: Cum a rămas cu votul prin corespondenţă? Aţi ajuns şi aici la un acord?
Victor Ponta: Am discutat despre metodele prin care să se asigure prezenţa fără niciun fel de problemă a cetăţenilor români din diaspora. Daţi-mi voie să nu vorbesc eu de toate lucrurile, v-am spus lucrurile importante.
Săptămâna viitoare, votul prin corespondenţă ar putea să intre în discuţia comisiei de cod electoral. Partidele mai au mult până să îşi armonizeze viziunile.
Călin Popescu Tăriceanu: Cea mai sigură metodă este întocmirea listelor electorale, pe baza opțiunii benevole pe care o face fiecare cetățean Ministerului de Externe, să dimensioneze corect secțiile de votare.
Kelemen Hunor: E bine să mergem pe această variantă a votului prin corespondență cu înregistrarea prealabilă a celor care vor să voteze.
Klaus Iohannis: Sincer nu cred că până la finalul acestei sesiuni parlamentare se va ajunge la un punct de vedere transformabil în lege în privința votului prin corespondență.
În turul doi al alegerilor prezidenţiale de anul trecut, în străinătate au votat peste 370.000 de români. Cei mai mulţi în Italia, Spania, Moldova şi Marea Britanie. De principiu, votul prin corespondenţă ar permite celor care nu pot să ajungă la secţia de votare, să îşi expedieze buletinul de vot, prin poştă, biroului electoral de pe lângă o misiune diplomatică.