Victor Ponta propune ca Avocat al Poporului un fost procuror care i-a deschis un dosar lui Traian Băsescu

Premierul Victor Ponta l-a nominalizat pentru funcția de Avocat al Poporului pe Crișu Anastasiu, cadru universitar și avocat, dar și fost judecător și apoi procuror, așa cum a anunțat luni președintele Partidului Democrat Liberal, Vasile Blaga.

Grupurile parlamentare ale PDL vor decide marţi dimineaţă pe cine vor susţine pentru funcţia de Avocat al Poporului, a spus preşedintele PDL, Vasile Blaga. Propunerea democrat-liberalilor de până acum pentru acest post a fost Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, revocat pe 3 iulie anul trecut.

Solicitarea de revocare a Avocatului Poporului a fost una fără precedent de la înfiinţarea acestei instituţii și a fost unul dintre primele momente ale crizei politice din vara anului trecut.

În locul lui a venit interimar unul dintre adjuncții săi, Valer Dorneanu, susținut de USL.

În raportul pe justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, din 18 iulie, Comisia Europeană recomanda numirea unui Avocat al Poporului care să fie susținut de toate partidele, iar procesul să fie transparent.

„Comisia cere numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de susținerea tuturor partidelor transpartinică. CE precizează că numirea unei astfel de persoane ar trebui să se facă printr-un proces transparent și obiectiv, care să ducă la alegerea unei personalități cu o autoritate, integritate și independență de necontestat”, se arăta în documentul Comisiei.

Vasile Blaga: „Să vedem în seara asta mai precis cine este domnul Crişu Anastasiu”

Vasile Blaga a precizat, după şedinţa de luni ale grupurilor parlamentare ale PDL, că a primit de la primul ministru nominalizarea lui Crişu Anastasiu pentru funcţia de Avocat al Poporului şi CV-ul acestuia.

„Am primit de la primul ministru nominalizarea unui Avocat al Poporului în persoana lui Crişu Anastasiu, am primit şi CV-ul domnului respectiv, noi o să verificăm, suntem în situaţia în care acum am primit această cerere din partea domniei sale şi rămânem în parametrii discuţiei dintre dl. prim-ministru Ponta cu domnul Barosso să respecte criteriile profesionale, să fie apolitic şi eventual să cădem de acord în toate grupurile parlamentare. E prematur să ne pronunţăm, să vedem în seara asta mai precis cine este domnul Crişu Anastasiu, avem CV-ul şi îi mulţumesc premierului că l-am primit”, a arătat Vasile Blaga, citat de Mediafax.

El a spus că propunerea PDL de până acum pentru funcţia de Avocat al Poporului a fost Gheorghe Iancu şi a precizat că va verifica dacă acesta va mai dori să candideze.

„Propunerea noastră de până acum este domnul Iancu, dar până mâine dimineaţă grupurile parlamentare au timp la dispoziţie, până la 10:00, să vină cu propuneri şi o să cădem de acord asupra unei propuneri, la 10:00, astfel încât, dacă intrăm în plen şi mâine se va vota, vedeţi că este foarte, nu ştiu de unde această urgenţă chiar atât de mare de a veni astăzi cu propunerea şi mâine a-l vota pe Avocatul Poporului, dar o să discutăm mâine dimineaţă”, a adăugat Vasile Blaga.

Victor Ponta vrea un acord între principalele forțe din Parlament

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după şedinţa USL, că le va scrie oficial liderilor PDL şi UDMR, Vasile Blaga şi Kelemen Hunor, pentru a avea o întâlnire în cel mai scurt timp privind un acord între principalele forţe reprezentate în Parlament legat de numirea Avocatului Poporului.

„Am discutat cu toată conducerea USL şi am agreat ca imediat, în cel mai scurt timp, le voi adresa o scrisoare oficială domnilor Blaga şi Kelemen pentru a avea azi, mâine, o nouă discuţie privind un acord între principalele forţe reprezentate în Parlament privind numirea unui Avocat al Poporului, a unei persoane acceptate de principalele grupuri politice”, a spus Victor Ponta, luni, după şedinţa USL, arată Mediafax.

El a precizat că, în acest fel, România va avea ca Avocat al Poporului o persoană independentă, care să reprezinte toate elementele de transparenţă, independenţă, imparţialitate necesare pentru ocuparea acestei funcţii.

Ce apare în CV-ul lui Crişu Anastasiu

În prezent cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitășii București, autor al multor lucrări de specialitate, și avocat, Crișu Atanasiu a intrat în magistratură, ca judecător, la Judecătoruia Călărași, în anul 1981, potrivit CV-ului postat pe site-ul instituției de învățământ superior.

La un an mai târziu, în 1982, el a devenit procuror, la Procuratura locală Bolintin Vale, județul Giurgiu, iar din 1985, la Procuratura Municipiului București.

Între 1990 – 1991, a fost inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului, iar între 1991 – 1993, șef al Compartimentului juridic di cadrul Departamentului de Control al Guvernului României. În 1993 a câștigat prin concurs postu de secretar general al Curții de Conturi a României, post pe care l-a ocupat timp de un an. Între 1995 și 2002, a fost consilier de conturi în aceeași instituție, iar între 2002 și august 2005, el a fost procuror general financiar pe lângă Curtea de Conturi, numit de Președintele României.

În această funcție fiind, în 2002, Crișu Anastasiu a sesizat Colegiul Jurisdicțional al Municipiului București că primarul general al Capitalei, pe atunci Traian Băsescu, în calitate de ordonator de credite, nu ar fi avut aprobarea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pentru niște plăți făcute în contul unei firme, pentru lucrări la Pasajul Basarab. Ulterior, actualul șef al statului a fost exonerat de acuzații, scria presa la acea vreme.

La finalul mandatului, din august 2005, până în iunie 2009, Crișu Anastasiu a fost procuror la Parchetu General și formator al Institutului Național al Magistraturii.

El ceruse, în mai 2009, să iasă din magistratură, prin demisie, solicitare avizată de Consiliul Superior al Magistraturii și înaintată Admistrației Prezidențiale. În data de 22 iunie 2009, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru eliberarea sa din funcţie, prin pensionare, iar de atunci este avocat, potrivit CV-ului.

De ce a fost revocat Gheorghe Iancu

Gheorghe Iancu a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului, în locul său fiind desemnat interimar Valer Dorneanu. Parlamentul a discutat revocarea Avocatului Poporului după ce Comisia Juridică a aprobat o solicitare formulată azi de USL.

Gheorghe Iancu a fost revocat cu 236 de voturi pentru și 46 împotrivă, iar la acea dată PDL a părăsit lucrările celor două camere reunite unde trebuie să se discute cererea de revocare a lui Gheorghe Iancu.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Ioan Oltean a susţinut în şedinţa Camerelor reunite că ceea ce se întâmplă este un atac fără precedent la adresa instituţiilor statului.

Uzând de prorogativele sale legale, în 22 iunie, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă prin care Institutul Cultural Român trece din subordinea preşedintelui ţării, în subordinea Parlamentului.

Profesorul Gheorghe Iancu aprecia că „ordonanța de urgență a Gvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural este neconformă prevederilor art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție și pe care de consecință este neconstituțională” și a detaliat motivele sale.

În argumentarea sa, Avocatul Poporului sublinia: „Nu are nicio importanță dacă Institutul Cultural Român este sub controlul Președinției sau al Parlamentului. Problema este că o asemenea măsură, față de circumstanțele speței, se putea soluționa în mod democratic prin dezbatere parlementară, potrivit procedurii legislative obișnuite, cu sau fără urgență”.

Profesorul Gheorghe Iancu a depus documentul detaliat spre atenția magistraților Curții Constituționale a României, pentru a constata că ordonanța amintită este neconformă prevederilor legii fundamentale.

Susținut la „protestul papioanelor”

Avocatul Poporul a dat astfel curs la acea dată unei solicitări de la acea vreme a Alianţei pentru o Românie Curată, care a reclamat că ordonanţa a fost aprobată fără consultarea oamenilor de cultură.

Guvernul a decis atunci să transfere ICR de la Preşedinţie în subordinea Senatului, pe motiv că instituţia a fost intens politizată.

Actul normativ a generat un val de nemulţumiri din partea oamenilor de cultură români, cu care s-au solidarizat şi personalităţi internaţionale. În 19 iunie, aproape 500 de oameni, majoritatea purtând papioane, au protestat timp de o oră lângă sediul Institutului Cultural Român.

Mai multe ONG-uri au înaintat o petiţie premierului Victor Ponta, în care i-au cerut păstrarea actualului statut al Institutului şi menţinerea lui Horia Roman Patapievici la şefia acestuia. În replică, premierul a promis atunci că nu va schimba conducerea ICR. Între timp, la conducerea instituției a fost numit Andrei Marga.

Care este procedura de numire a Avocatului Poporului

Potriviti legii fundamentale, la art. 58, Avocatul Poporului este numit pe o durată de cinci ani, pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor persoanelor fizice și nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Avocatul Poporului este numit pe o durată de cinci ani de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună, iar mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată.

„Poate fi numit Avocat al Poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională”, se arată în prevederile legii.

Propunerile de candidaţi se fac de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

Candidaţii vor fi audiaţi de comisiile juridice din Camera Deputaţilor şi Senat. În vederea audierii, fiecare candidat va depune actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege pentru a fi numit Avocat al Poporului. Candidaţii vor fi prezenţi la dezbateri.

Este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Tot Constituția prevede procedura de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Astfel, legea fundamentală prevede că „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

În mod similar, funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

„Numirea judecătorilor, în condiţiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru este”, prevede legea. (Mădălina Prundea)