O jachetă cu blană de șinșila este vândută la cel mai vechi magazin de blănuri de lux din România cu 37.990 lei. Prețuri similare, de peste 7000 de euro, găsim la un magazin de blănuri din Grecia, cu o tradiție care vine din secolul 18. La Harrods, în Londra, o haină marca Yves Salomon, din șinșila, ajunge la 12.600 de lire sterline. Vremea blănurilor de lux pare totuși să apună ca urmare a presiunilor pe care asociații internaționale care luptă pentru drepturile animalelor le fac pentru interzicerea creșterii animalelor pentru blană. PNL a depus zilele trecute un proiect de lege pe această temă. Între semnatari, deputatul Raluca Turcan, care are o colecție de blănuri scumpe. Turcan anunță în exclusivitate pentru Digi24.ro că va dona blănurile în acțiuni caritabile, iar pe cele din blană artificială le va păstra.
Povestea începe în 1954, când mai mulți jurnaliști americani, între care Fred Myers și Helen Jones, înființează o asociație denumită The Humane Society of the United States. Era o organizație nonprofit care anunța că se preocupă de bunăstarea animalelor și se opune cruzimilor legate de animale. Organizația începe să se dezvolte și, 50 de ani mai târziu, devine una dintre cele mai influente ONG-uri din SUA, cu venituri de sute de milioane de dolari anual. HSUS începe să se extindă la nivel internațional, astfel că în 1991 ia naștere divizia Humane Society International, care își deschide birouri în toată lumea, inclusiv în Europa. HSI anunță că lucrează cu guverne și organizații pentru a împiedica, între altele, suferința animalelor pentru comerțul cu blănuri, comerțul ilegal cu animale sălbatice, amenințările la adresa speciilor pe cale de dispariție etc.
HSI deschide un birou și în România, care este condus din 2019 de Andreea Roseti, originară din Sibiu. Recent, HSI România a făcut publice rezultatele unei investigații proprii, de natură jurnalistică, cu privire la fermele de șinșile din România. “Filmările realizate de HSI/Europe dezvăluie imagini cu animale închise în cuști mici și mizere, confecționate din plasă de sârmă și stivuite câte trei sau patru una peste alta, în spații fără ferestre, cu grămezi de excremente acumulate sub fiecare cușcă. Puii de șinșilă pot fi observați chinuindu-se să pășească pe suprafața de sârmă a cuștilor, cu picioarele alunecând printre ochiuri, în timp ce șinșilele adulte sunt filmate mușcând frenetic de zăbrele”, se afirmă în textul publicat de organizația condusă de Andreea Roseti.
Cum au ajuns șinșilele la PNL
În paralel, HSI trimite investigația către factorul politic din România, astfel că pe masa premierului Nicolae Ciucă ajunge o cerere oficială adresată Guvernului în vederea interzicerii la nivel național a fermelor de animale de blană. Guvernul nu ia nicio decizie în acest sens, dar solicitarea ajunge totuși la Parlamentul României. Mai exact, la grupul parlamentar al PNL, care preia cazul și propune un proiect de lege. Inițiativa legislativă are un singur articol, e vorba despre modificarea legii din 2004 privind protecția animalelor, iar acesta spune așa: “Este interzisă creșterea și eutanasierea în scop comercial a tuturor speciilor de șinșila și a nurcilor”.
În expunerea de motive a inițiativei se afirmă că în România ar fi 11 ferme de șinșile și 2 ferme de nurci. “România este în acest moment, alături de Grecia, Spania și Finlanda, țara care încă mai permite creșterea animalelor de blană în scop comercial (...) Analizele realizate de entități independente și de organizații non-guvernamentale de profil au arătat că procesul de creștere al animalelor de blană la fermele comerciale din România este unul deficitar. Astfel, animalele sunt crescute în condiții improprii, fără să se respecte condițiile de viață și de bunăstare a acestora, iar sacrificarea lor se practică neconform cu legislația europeană”. În aceeași expune de motive se afirmă că în momentul de față “nu mai sunt funcționale” în România nici una dintre asociațiile crescătorilor de animale pentru blană.
Proiectul de lege a fost înregistrat pe 28 septembrie 2022 la Senatul României, iar inițiatori sunt mai mulți parlamentari PNL: Gheorghe Pecingină, Vetuța Stănescu, Raluca Turcan, George Șișcu, Marcel Vela, Cristina Vecerdi. Contactat de Digi24.ro, inițiatorul Gheorghe Pecingină a declarat că este în discuții cu reprezentanții organizației Humane Society International “încă din primăvară” și că pe baza acestor discuții a promovat inițiativa legislativă în cauză. Pecingină a confirmat că “nu a apucat încă” să stea de vorbă și cu reprezentanții crescătorilor de animale pentru blană, dar că asta s-ar putea întâmpla pe parcursul procedurilor legislative.
Asociația Română a blănurilor intră în luptă
Digi24.ro a luat legătura cu Asociația Română a blănurilor, care există și care susține că propunerea legislativă care dorește interzicerea fermelor pentru blană “are la bază informații eronate”. Daniel Mărgărit, președintele acestei asociații, afirmă pentru Digi24.ro că funcționarea fermelor de animale pentru blană “este permisă din nou în Danemarca și în Suedia și există un număr mare de ferme și în Polonia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Spania și Grecia”. Tot el susține că Humane Society International “nu reprezintă un organism științific independent și obiectiv. O analiză realizată de ANSVSA și de o entitate independentă cu expertiza necesară ar trebui realizată pentru un raport care să arate situația reală”. Daniel Mărgărit vorbește despre investiții de peste 50 de milioane de euro în două ferme de nurci din județul Brașov “care generează taxe și locuri de muncă într-o zonă rurală, în care fiecare loc de muncă în plus contează”. Cât privește standardele de bunăstare a animalelor, Mărgărit neagă acuzațiile. “Rugăm autoritățile române competente să efectueze inspecții periodice la toate fermele pentru a verifica dacă acestea funcționează conform cerințelor legale. Fermele de nurcă din România sunt certificate prin programul de bunăstare a animalelor Welfur și sunt inspectate o dată pe an de către Baltic Control, organ independent de inspecție, care până în prezent nu a constat vreo abatere de la regulile impuse. (...) Introducerea unei legi bazate pe argumente false și pe supoziții neadevărate ar trebui să ne pună pe gânduri”, mai afirmă președintele Asociației Române a blănurilor.
Politicieni în blănuri
În ultimii ani au existat mai multe fotografii și informații despre blănurile pe care le etalează politicienii din România. În urmă cu câțiva ani, deputatul independent Remus Cernea adresa un apel președintelui Klaus Iohannis și soției sale, Carmen Iohannis, în care le cerea să nu mai poarte "articole vestimentare realizate din blănuri de animale". Președintele Klaus Iohannis fusese prezent la ceremonia de celebrare a Zilei Unirii Principatelor, în anul 2016, purtând pe cap o caciulă care părea a fi făcută din blana unui animal. La fel, soția președintelui României era surprinsă la un eveniment public din Marea Britanie într-o haină de blană. „A purta blana unui animal chinuit și ucis pentru acest lucru reprezintă, în sine, un lucru condamnabil moral. Industria care produce astfel de articole vestimentare ar trebui descurajată și, într-o bună zi, închisă definitiv”, afirma atunci Remus Cernea.
Între politicienii surprinși îmbrăcați în haine de blană a fost și unul dintre inițiatorii legii de interzicere a creșterii animalelor de blană. Este vorba despre Raluca Turcan. Întrebată despre asta, Turcan ne-a declarat că va renunța la blănuri, pe care le va dona în cadrul unor evenimente caritabile. “Am inițiat această lege alături de colegii mei, după ce am aflat de la reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale tratamentul la care sunt supuse aceste animale. Din acel moment mi-am asumat ca voi renunța la blănurile naturale și le voi dona la evenimente caritabile. Voi păstra hainele de blana artificială”, a afirmat Raluca Turcan pentru Digi24.ro. Ea a negat categoric informațiile furnizate în urmă cu mai mult timp de designerul Flora Năstase, specialistă în blănuri, care susținea că Raluca Turcan purta la un eveniment monden “o jachetă scurtă de vulpe canadiană, un model de fițe, în care intră blanurile de la 10 animale. Costă în jur de 5.000 de euro”. Răspunsul Ralucăi Turcan: “Sunt mulți care și-au dat cu părerea despre haine pe care cică le-as avea, cu prețuri astronomice. Dacă-mi arătați poza, vă spun dacă e de blană sau nu. Dacă e de blană, sigur o donez. Poate vă vine greu să credeți. Dar să știți că mi-am asumat asta de când am început să documentez proiectul”.
Proiectul de lege privind interzicerea creșterii animalelor de blană - șinșila și nurca - se află acum în dezbaterea Senatului. Se așteaptă avize de la Guvern, Consiliul Legislativ și CES. Fermele de animale pentru blană au fost interzise în 19 țări europene, inclusiv în Malta, Irlanda, Estonia, Franța, Italia și în Letonia. În ultimii ani, mai mulți de creatori de modă și retaileri au anunțat că renunță la cruzimea implicată de industria blănurilor. Oscar de la Renta, Valentino, Gucci, Burberry, Versace, Chanel, Prada, dar și alte mărci de renume au anunțat politici de firmă care exclud blănurile. Humane Society International susține că peste 100 de milioane de animale sunt ucise pentru blană, în fiecare an, în întreaga lume – ceea ce echivalează cu trei animale ucise în fiecare secundă, doar pentru blana lor.
