Anul 2025 începe cu noi contre între dezvoltatorii imobiliari și Nicușor Dan, pe tema blocajului legat de eliberarea autorizațiilor pentru construirea proiectelor mari, în special a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ). Un afacerist arată că există riscul ca piața imobiliară din București să aibă de suferit, în condițiile în care administrația nu mai emite de ani de zile PUZ pentru mari proiecte.
Lucian Azoiței, fondator Forty Management, este un om de afaceri care are mai multe proiecte imobiliare în dezvoltare.
Acesta susține, într-o postare pe LinkedIn, că așteaptă de patru ani să obțină un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Lagoon City București, un proiect de „reconversie urbană verde în zone ale fostelor platforme industriale”.
Concret, proiectul Lagoon City București presupune construirea unui hotel, a 8.200 de metri pătrați de spații de birouri, 7.900 de metri pătrați de spații comerciale, 400 de apartamente de închiriat, restaurante, baruri și cafenele, în zona Dămăroaia, lângă Parcul Herăstrău.
PUZ-ul este un document complex care, după cum explică afaceristul, trebuie aprobat de Primăria Capitalei pentru construcțiile pe o suprafață mai mare de 3.000 de metri pătrați și în care terenurile necesită o schimbare de destinație, printre altele. De PUZ este nevoie, mai degrabă, în cazul unor proiecte imobiliare complexe.
Afaceristul acuză un blocaj în administrație
Azoiței acuză administrația locală din Capitală că nu depune niciun efort pentru a debloca situația legată de emiterea PUZ pentru mari proiecte imobiliare.
„Nu există nimic concret, vreo dezbatere, dialog sau opinie asupra acestui subiect important, ce ne dorim să facem pe viitor cu acest oraș, ce facem cu investițiile absolut necesare pentru dezvoltare, care sunt direcțiile de dezvoltare, plecând și respectând opinia Administrației Publice Locale ca ceea ce s-a intamplat pana acum nu este ok”, arată Lucian Azoiței, într-o postare pe LinkedIn.
Dezvoltatorul mai susține că blocajul din administrație duce la o criză a locuirii în București.
„Regretul meu personal este ca am pierdut accesibilitatea pieței imobiliare din București (...) și se va înlocui cu aceeași tendință existentă în Occident, în care oamenii stau cu chirie pentru ca nu-si mai permit să-și cumpere o casă”, este concluzia afaceristului.
În plus, mai arată afaceristul, au existat și proiecte finanțate din fonduri europene - cum ar fi extinderea unor spitale sau construcția unor școli - care nu au putut fi realizate din cauza refuzului Primăriei Capitalei de a emite avizul necesar.
Azoiței arată că, din punct de vedere legal, procedura de emitere a unui PUZ ar trebui să dureze 11 luni, timp în care proiectul primește avize de la instituții publice și trece prin dezbateri publice. Acesta susține că, pentru elaborarea unui PUZ, care costă „zeci de mii de euro”, sunt implicate „cam vreo 20 de instituții și vreo 70 de oameni”.
„Este cel mai elaborat și complex document urbanistic ce se poate obține în acest moment de către un privat, cel mai înalt standard urbanisitic posibil. Conform cerințelor legale de mai sus, nu se poate construi nici un proiect major fără obținerea unui PUZ de la PMB”, arată Lucian Azoiței, în postarea de pe LinkedIn.
După ce obține toate avizele necesare, PUZ-ul trebuie aprobat formal de Consiliul General al Municipiului București, fiind pus pe ordinea de zi de către primar.
Dezvoltatorul susține, începând cu momentul în care Nicușor Dan a preluat mandatul de primar al Capitalei, nu a fost adoptat niciun PUZ aferent locuințelor colective. Afaceristul mai menționează că sunt peste 200 de PUZ care așteaptă să fie puse pe ordinea de zi de către Nicușor Dan.
Edilul este dat în judecată în zeci de procese pe această temă. Pe unele, arată dezvoltatorul imobiliar, le-a și pierdut, dar Primarul Capitalei a continuat să refuze să aprobe Planuri Urbanistice Zonale.
„După 90 de zile de plată a amenzii (n.r. 3.000 de lei pe zi) nu mai există nici o sancțiune prevăzută în lege, pentru că legiuitorul nu a prevăzut că se poate așa ceva (..) Sunt sute de procese pe rol împotriva PMB pentru diferite stadii in evolutia aprobarii PUZ-urilor ce încă sunt pe drum”, mai arată Lucian Azoiței.
„Interesul public a fost grav prejudiciat”
Digi24.ro l-a contactat pe edilul capitalei pentru a sta de vorbă pe tema ridicată de dezvoltatorul imobiliar, însă acesta nu a răspuns până în momentul publicării articolului.
De-a lungul timpului, însă, Nicușor Dan a acuzat că dezvoltarea imobiliară a orașului s-a realizat ilegal. Încă de acum doi ani, edilul arăta într-un interviu că Planurile Urbanistice „trebuie să respecte toată legislația în vigoare, ceea ce nu s-a întâmplat până acum”.
„Se poate construi în București, numai că interesul public a fost grav prejudiciat, oricine venea și cerea orice PUZ și autoritatea îi dădea, iar noi trebuie să protejăm interesul public, să nu mai permitem densificare, să nu mai permitem pierderi de spații verzi, să existe o corelație cu sistemul de învățământ, transportul public, utilitățile, adică ce înseamnă urbanism”, spunea Nicușor Dan, în 2022, amintind că în acest timp a emis autorizații de construire.
Nicușor Dan a mai subliniat în ultimii ani că Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este „instrumentul prin care orașul s-a dezvoltat nociv” și menționa că blocajul vine pe fondul verificării făcute de autorități.
„Noi am avut un Plan Urbanistic General (PUG) în București în 2000, care dădea o dezvoltare echilibrată Bucureștiului, și de câteva mii de ori Consiliul General a aprobat PUZ peste PUZ și cele mai nenorocite dintre toate au fost PUZ-urile de sector”, mai spunea Nicușor Dan, în 2023, într-un interviu acordat Digi24.
În schimb, susține Lucian Azoiței, niciun PUZ emis pentru dezvoltatorii privați nu ar fi fost suspendat în instanță.
„Or fi câteva PUZ-uri, probabil, din miile emise ce au fost probabil anulate, nu știu exact, dar este irelevant pentru piața imobiliară, fiind o cantitate neglijabilă. PUZ-urile coordonatoare, cele suspendate de instanță, au avut ca beneficiari autoritățile publice locale”, potrivit dezvoltatorului imobiliar.
Încă din 2020, Nicușor Dan a anunțat că Primăria va elabora un Plan Urbanistic General (PUG) în funcție de care să existe o dezvoltare unitară a Capitalei. În octombrie 2024, edilul susținea că PUG urmează să fie finalizat cel târziu la începutul acestui an.
Mai mult, în luna noiembrie, bucureștenii au răspuns majoritar „da” în cadrul referendumului local în care au fost întrebați dacă vor ca Primarul Capitalei să emită autorizațiile de construire în tot Bucureștiul.
„Când fiecare sector decide ce și cât se construiește, rezultatul este un oraș și aglomerat, și dezordonat și fără viziune. În marile capitale un singur primar decide și pe clădiri și pe străzi și pe transport public și pe transport public și pe spații verzi”, mai spunea Nicușor Dan, în clipurile prin care promova referendumul local.
Lucian Azoiței susține, însă, că adoptarea noului PUG nu va schimba condițiile pe care afaceriștii care vor să dezvolte un proiect imobiliar de anvergură în capitală trebuie să le respecte.
Nicușor Dan a mai subliniat în mai multe rânduri că nivelul ridicat de trafic din Capitală e generat de dezvoltarea haotică a orașului.
„Nu pot genera trafic imobilele ce nu au fost incă construite, faptul ca nu se aprobă nici un PUZ duce la neobținerea autorizatiei de construire, si implicit la imposibilitatea constructiei acestora, deci nu au locuitori, deci nu generează trafic”, este argumentul dezvoltatorului imobiliar citat.
Autoritățile din București susțin că a existat „un boom imobiliar” în ultimii ani, chiar și în condițiile în care nu au mai fost emise PUZ. Fostul viceprimar Horia Tomescu arăta, în 2023, că între 2019 și 2022 s-au construit 175.000 de noi locuințe.
Potrivit acestuia, numărul locuințelor din București era în 2022 de 1.05 milioane, în timp ce numărul locuitorilor din Capitală ajungea în același an la 1.7 milioane.
Editor : M.G.
