Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Sorin Grindeanu si Lia Olguta Vasilescu au prezentat legea salarizării, în cadrul unei conferinţe de presă după şedinţa coaliţiei de guvernare care a avut loc la Sinaia.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că nu au existat divergenţe între partidul său şi ALDE privind conţinutul Legii salarizării unitare, cei de la ALDE cerând mai mult timp să studieze proiectul deoarece nu au avut timp suficient să o facă.
”Am văzut şi eu ştirile din presă. Nu a fost nicio divergenţă între PSD şi ALDE”, a declarat Liviu Dragnea refereindu-se la dezbaterile din conducerea coaliţiei legate de proiectul Legii salarizării unitare.
Dragnea a explicat că, în ultimele săptămâni, social-democraţii au avut mai mult timp să studieze proiectul şi să evalueze consecinţele sale pentru salariaţii din sectorul public.
”Colegii de la ALDE nu au avut această posibilitate. Aşa cum era firesc, s-a recitit legea, s-au făcut nişte simulări ca proiectul să fie asumat de cele două partide în cunoştinţă de cauză”, a mai spus Dragnea.
Sorin Grindeanu: Acest proiect va fi înaintat în parlament, asumat de parlamentarii coaliţiei de Guvernare, motivarea este ca finalul sesiunii parlamentare trebuie să fie lege adoptată în Parlament. Aceasta este ţinta. Dezbaterile se vor desfăşura în Parlament în toată această perioadă.
Olguţa Vasilescu: Toate autorităţile şi instituţiile publice sunt incluse, mai puţin BNR şi ASF. Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu e 1 la 12, sindicatele au sperat să fie măcar 1 la 13, pentru că pe actuala legislaţie aveam 1 la 15. Haosul generat în sistem în ultima perioadă a adus la un raport mult mai mare.
Cred că e mulţumitor. Principiile sunt acestea:
Toate drepturile de natură salarială se stabilesc doar prin normele legale.
Tratament egal pentru personalul din sectorul bugetar. Salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală.
Salariile de bază diferenţiate pe funcţii, grade, gradaţii.
Nu am tăiat niciun fel de sporuri, toate de dinainte se vor regăsi, diferenţa e că s-au plafonat la 30% la ordonatorul de credite. Per total anvelopă trebuie să fie la 30%. Un politist care lucrează în stradă poate ajunge la 70% dar cei care stau in birou vor trebui să ajungă la sporuri mai mici.
La 1 iulie 2017 se acordă următoarele creşteri: soldele de funcţie ale personalului militar majorate cu 20% faţă de martie.
Poliţiştii vor avea salarii cu 5% mai mari faţă de martie.
Salariile de bază pentru personalul plătit din fonduri publice administraţiei locale intră în plată de la 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie 2018 medicii şi asistentele intră cu toată creşterea, darpentru ei nu vor mai creşte deloc până în 2022.
Pentru personalul didactic din învăţământ, salariile cresc cu 50% faţă de decembrie 2017.
Funcţiile de demnitate publică cresc cu un coeficient raportat la salariul minim. Acolo sunt şi primarii, preşedintii de consilii judeţene, vicepreşedinţii, iar la administraţia publică locală s-a stabilit o grilă dar fără să dăm niciun fel de sumă, şi se porneşte de la minimul pe economie şi la un maxim ce nu poate depăşi indemnizaţia viceprimarului. S-a discutat foarte mult că e vorba de o autonomie locală şi atunci trebuie să le dăm dreptul să-şi stabilească singuri salariile, dar plafonate la indemnizaţia viceprimarului.
Între muncitorul necalificat şi viceprimar e toată grila din primărie.
Unii primari au spus că e posibil să nu-şi permită aceste creşteri şi au solicitat o astfel de soluţie.
Sunt primării foarte mari, cu bugete foarte mari care au cerut să poată să facă dumnealor aceste plăţi.
Sumele vor trebui stabilite de consiliile locale şi judeţene.
În justiţie s-au păstrat aceleaşi sporuri, diferenţa e plafonarea de 30%.
Întrebată de unde vin banii pentru măririle salariale, Olguţa Vasilescu a răspuns:
Întrebată de unde vin banii pentru măririle salariale, Olguţa Vasilescu a răspuns: „Am discutat cu ministrul de Finanţe şi ne-a spus că sunt banii prevăzuţi în buget până în 2020 - 32 de miliarde de lei. 3,5 miliarde vin doar din contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde.
„Toate calculele făcute în programul de guvernare se bazează pe creşterea investiţiilor, din creşterea absorbţiei de fonduri europene, dintr-o colectare mai bună, din creşterea consumului, dar echilibrat - 50% consum, 50% investiţii”, a explicat Liviu Dragnea.