Presa străină scrie despre criza guvernamentală provocată de PSD

Presa internaţională scrie pe larg despre criza guvernamentală din România provocată de PSD, care miercuri a retras sprijinul politic premierului Sorin Grindeanu, care a refuzat să demisioneze, riscând astfel să provoace o nouă criză politică la patru luni după manifestaţii fără precedent împotriva corupţiei.

”Un premier este legitim atât timp cât dispune de susţinerea partidelor care l-au numit, ori noi i-am retras această susţinere”, a declarat şeful Partidului Social-Democrat (PSD) Liviu Dragnea la finalul reuniunii partidului. ”Miniştrii au demisionat, domnul Grindeanu nu mai are Guvern”, a adăugat el citat de AFP.

Grindeanu a anunţat imediat că refuză să îşi depună mandatul. ”Nu voi demisiona. Este vorba despre Guvernul României (...), avem toţi o responsabilitate faţă de acest lucru”, a spus el într-o conferinţă de presă, potrivit News.ro.

AFP scrie că dacă Grindeanu se cramponează de acestă funcţie, PSD pare condamnat să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern.

Potrivit lui Gindeanu, această criză are o singură explicaţie, şi anume dorinţa şefului PSD ”de a concentra toată puterea în mâinile sale”.

Dragnea, care i-a condus pe social-democraţi către o victorie zdrobitoare în alegerile legislative din 2016, a fost nevoit să renunţe la o candidatură la postul de premier din cauza unei condamnări la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală. El este cel care l-a propus pe Grindeanu, în vârstă de 43 de ani, în acest post.

Potrivit mai multor analişti citaţi de AFP, această răcire între Dragnea şi fostul său protejat a început recent şi ar fi legată de reticenţele acestuia faţă de amendarea Codului Penal dorită de şeful PSD:

O tentativă de flexibilizare a legislaţiei anticorupţie a condus, în iarnă, la un val de proteste de o amploare fără precedent de la căderea regimului comunist, obligând PSD să-şi revizuiască iniţiativa.

Deutsche Welle scrie că oficiali PSD l-au acuzat pe Grindeanu, aflat la putere din ianuarie, că nu respectat programul de guvernare al partidului.

În pofida celei mai rapide creşteri economice în Uniunea Europeană în primul trimestru al acestui an (5,7%), România rămâne a doua cea mai săracă ţară din uniune şi are nevoie urgentă de investiţii în domeniile sănătăţii şi infrastructurii de transport, care probabil vor fi întârziate de această criză, scrie DW.

Potrivit Politico, Grindeanu vrea să rămână la putere până când preşedintele garantează că viitorul premier va fi din PSD.

”Sfidarea lui Grindeanu este departe de omul de acum cinci luni, considerat înlocuitorul lui Dragnea”, comentează publicaţia.

Peste jumătate din cele aproximativ 400 de măsuri care ar fi trebuit să fie adoptate până la sfârşitul lui iunie, în sectoarele financiar, al sănătăţii şi educaţiei nu au fost adoptate, a acuzat Dragnea.

El a spus că vrut să încheie un acord cu premierul prin care să se asigure că măsurile întârziate vor fi adoptate cât mai rapid, însă Grindeanu a refuzat să rămână la o reuniune a Comitetului Executiv al partidului în acest sens.

Oficiali din PSD au ameninţat că Grindeanu va fi dat afară din partid dacă nu renunţă la funcţia de premier, scrie Anadolu.

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din coaliţia guvernamentală nu mai susţine nici ea Guvernul, adaugă agenţia proguvernamentală turcă.

La întâlnirea PSD, analiza activităţii Guvernului a fost prezentată de un fost ministru al Finanţelor, judecat pentru luare de mită şi ascunderea unor bani în cimitir, potrivit procurorilor, notează Al Jazeera.

Grindeanu a declarat că partidul a fost nemulţumit de faptul că el nu a reuşit să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, scrie Bloomberg, care adaugă că Grindeanu s-a plâns de faptul că Darius Vâlcov a întocmit analiza activităţii Executivului, pe care a respins-o

El i-a criticat pe liderii partidului din cauza luptelor interne împotriva Guvernului, notează agenţia China Nouă.

Premierul a trecut la contraatac şi i-a cerut lui Dragnea să demisioneze de la conducerea partidului, dacă analiza potrivit căreia doar două treimi din măsurile prevăzute în primele şase luni ale anului este corectă, deoarece el i-a ales pe miniştri, adaugă agenţia oficială chineză.

Refuzul premierului de a demisiona semnalează începutul unei lupte în vederea preluării controlului partidului, comentează DPA, care adaugă că Dragnea i-a ameninţat cu expulzarea pe ”toţi membrii PSD” care-i iau partea lui Grindeanu.

Agenţia germană citează observatori locali care apreciază că Dragnea este numulţumit de faptul că Grindeanu - consderat iniţial marioneta sa - a început să dea semne de independenţă şi să-şi consolideze popularitatea.

”Există o disidenţă împotriva lui Dragnea în rândul unor membri de frunte ai PSD, care l-ar putea susţine pe rivalul său”, scrie DPA.

Fostul şef al partidului şi premier Victor Ponta l-a acuzat pe Dragnea, într-o postare pe Facebook, că a provocat o criză doar pentru a-l înlătura pe Grindeanu din calea sa, mai scrie DPA.

PSD a adoptat în unanimitate retragerea sprijinului Guvernului, într-o şedinţă de peste cinci ore, notează The Associated Press, care adaugă că zeci de persoane s-au adunat în faţa Guvernului pentru a-l susţine pe Grindeanu.

Liderul PSD, care îşi ţine strâns în frâu partidul, a anunţat că formaţiunea este pregătită să nominalizeze alt premier şi un nou guvern, împreună cu ALDE, scrie Reuters.

Potrivit legislaţiei române, preşedintele susţine un premier în urma unor consultări cu partidele politice, după care persoana nominalizată se prezintă să obţină un vot de încredere în Parlament, în care PSD şi ALDE deţin o majoritate confortabilă.

Sergiu Miscoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai, a declarat pentru Reuters că PSD nu are de câştigat din această decizie, ”partidul va fi afectat de o pierdere uriaşă de imagine, atât cât a mai rămas din ea”.

Marele avantaj al PSD era unitatea şi capacitatea sa de mobilizare, decizii verticale şi disciplina, nişte ”mituri care au dispărut”, apreciază el, adăugând că dacă Grindeanu va demisiona îi va arunca mingea preşedintelui Klaus Iohannis, care ar putea numi un tehnocrat.