Românii revin duminică la urne pentru a-şi alege parlamentul după o săptămână haotică, cu o posibilă victorie a extremei drepte şi o schimbare strategică pentru această ţară vecină Ucrainei, membră a UE şi NATO, relatează AFP, despre alegerile parlamentare care se desfășoară în România, chiar de Ziua Națională.
În decurs de câteva zile, ţara est-europeană a cunoscut o succesiune de răsturnări de situaţie, de la victoria surpriză în primul tur a candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu în scrutinul prezidențial la acuzaţiile autorităţilor privind integritatea alegerilor.
Acestea au pus sub semnul întrebării influenţa Rusiei în contextul regional actual şi rolul platformei TikTok. Și asta atât de mult încât Curtea Constituţională a ordonat renumărarea voturilor, mai scrie agenția France Presee, citată de News.ro.
În timp ce jumătate din cele nouă milioane de buletine de vot fuseseră renumărate până sâmbătă după-amiază, fără a le include pe cele din diaspora, unii locuitori din Bucureşti erau îngrijoraţi de turnura evenimentelor.
„Ceea ce se întâmplă nu mi se pare foarte democratic”, a declarat pentru AFP Gina Visan, o asistentă medicală în vârstă de 40 de ani, în timp ce făcea cumpărături la un tărg de Crăciun din capitală.
„Ar trebui să ne respecte votul. Suntem dezamăgiţi, dar suntem obişnuiţi cu acest tip de comportament”, a deplâns ea, reluând lipsa de încredere în partidele tradiţionale, care sunt considerate corupte.
Pentru Septimius Pârvu, coordonatorul think-tank-ului Expert Forum (EFOR), nu există nicio îndoială că această decizie „subminează încrederea” în instituţii şi este de natură să „alimenteze” votul de extremă dreapta.
„Am mai renumărat voturi în România în trecut, dar nu de milioane, cu alegeri legislative în mijloc”, a analizat el, referindu-se la «o situaţie fără precedent».
Statele Unite au intervenit chiar în dezbatere, sperând ca nicio decizie luată între cele două tururi să nu „pună în pericol credibilitatea procesului electoral” şi să „păteze” „reputaţia solidă a României ca partener democratic de încredere”, potrivit unei declaraţii a ambasadorului său la Bucureşti, Kathleen Kavalec.
În această zi de sărbătoare în România, secţiile de votare se vor deschide la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 21:00. În diaspora, va fi a doua zi de vot. Exit-poll-urile vor fi publicate la scurt timp după aceea.
După trei decenii de viaţă politică structurată de două mari partide, analiştii prevăd un hemiciclu fragmentat şi negocieri dificile pentru formarea unui guvern.
Extrema dreaptă, dispersată în mai multe partide care au în comun opoziţia faţă de susţinerea Kievului, este creditată cu peste 30% din intenţiile de vot.
De la căderea comunismului, în 1989, România nu a mai cunoscut o astfel de evoluţie, dar furia celor 19 milioane de locuitori fierbe în faţa dificultăţilor economice şi a războiului de cealaltă parte a frontierei.
„Alegerea existenţială”
George Sorin, un economist de 45 de ani, s-a hotărât: va vota pentru un partid naţionalist. Actualul Parlament „nu a făcut altceva decât să servească interesele Ucrainei, aprobând o serie întreagă de pachete de ajutoare fără să explice nimic”, uitând de „cele ale României”, spune el, criticând totodată „servilismul” faţă de Bruxelles.
Sunt prezente mai multe formaţiuni din acest spectru politic: AUR (Alianţa pentru Unitatea Românilor), al cărei candidat George Simion a obţinut aproape 14% din voturile pentru prezidenţiale, dar şi SOS România, condus de Diana Şoşoacă.
Un nou partid, POT (Partidul Tineretului), a apărut după surpriza Georgescu, pe care îl susţine, şi ar putea trece pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.
În tabăra proeuropeană opusă, centriştii de la USR speră să se descurce după ce liderul lor, Elena Lasconi, a ieşit pe locul doi la alegerile prezidenţiale.
Marii perdanţi de duminica trecută, social-democraţii şi liberalii, aflaţi la putere ca parte a unei coaliţii, îşi folosesc „experienţa” pentru a încerca să limiteze pagubele.
Într-un ultim apel, preşedintele în exerciţiu proeuropean Klaus Iohannis a descris alegerile drept „cruciale pentru direcţia României în anii următori”.
Să rămânem „o ţară a libertăţii”, „o naţiune europeană modernă” sau „să ne afundăm într-o izolare dăunătoare şi să ne întoarcem la un trecut întunecat”, aceasta este „alegerea existenţială cu care ne confruntăm”, a spus el.
Editor : Ș.A.
