Obiectivele realizate de Klaus Iohannis la șase luni de la preluarea mandatului de președinte

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

„Primul lucru la care vreau să renunț este imunitatea președintelui României”, declara Klaus Iohannis pe 6 noiembrie 2014.

O decizie a Curţii Constituţionale din decembrie l-a lămurit, însă, că acest lucru este imposibil.

„Rog Parlamentul să ia în discuţie toate solicitările venite din partea justiţiei şi să le încuviinţeze pe toate”, spunea preşedintele României câteva zile mai târziu.

Partidele l-au susţinut, iar aleşii au lăsat impresia că nu vor ieşi din cuvântul liderilor.

„Orice fel de solicitări care ţin de imunitate sau de incompatibilităţi constatate de instanţele de judecată, grupurile PSD vor vota pentru”, susținea Victor Ponta, preşedintele PSD, pe 31 ianuarie anul acesta.

După două luni, parlamentarii s-au răzgândit, iar votul din plen i-a ajutat pe cinci dintre ei să-şi păstreze imunitatea. Printre ei, chiar premierul Victor Ponta.

„Cea mai mare nemulțumire a mea și cea mai mare restanță rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiției. Dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc cererile Justiției nu a fost onorată încă de partide”, afirma șeful statului în martie 2015.

Preşedintele a propus crearea unui Cod al Incompatibilităţilor, pentru că, spunea el, legea este ambiguă. Nu doar că nu şi-a găsit susţinători, ba chiar parlamentarii au venit cu propuneri legislative care dezincriminează conflictul de interese.

Şeful statului a mai promis că va reforma legile electorale, dar ideea votului prin corespondenţă s-a pierdut în dispute politice. Proiectul liberalilor este blocat acum în Comisia de Cod Electoral. PSD susţine că vrea legea, dar PNL îi acuză pe social-democraţi că blochează activitatea în comisie.

„O lege, pe care toate partidele au promis că o vor adopta, cea privind votul prin corespondență. Sunt nemulțumit de modul în care e gestionat acest proiect”, a spus Klaus Iohannis luna trecută.

Legile electorale au fost adoptate, însă cele ale alegerilor parlamentare încă îşi aşteaptă rândul pe agenda deputaţilor. Un alt proiect prezidenţial, revizuirea Constituţiei, a fost şi el dat uitării.

„Îmi propun înfiinţarea unui Consiliu Consultativ, care să ierarhizeze priorităţile noastre în ceea ce priveşte românii de pretutindeni”, a mai spus președintele.

Nici această promisiune n-a făcut paşi spre transpunerea în practică, dar a fost amintită din nou cu ocazia consultărilor de la Cotroceni cu parlamentarii de Diaspora.

Şeful statului a intrat şi în zona economică. A promis scăderea TVA la 19%. Guvernul l-a ajutat doar parţial: a redus cota la 9 la sută pentru alimente şi a promis că şi cea standard va ajunge la 20 la sută de anul viitor. La capitolul împliniri, Klaus Iohannis își poate trece în cont acordul politic prin care bugetul Apărării ajunge la 2 la sută din PIB din 2017.