Modificarea Codurilor penale. Lista amendamentelor-problemă și impactul lor

Membrii Comisiei speciale conduse de social-democratul Florin Iordache vor începe lunea viitoare să dezbată propunerile de modificare formulate de parlamentari la Codul penal și Codul de procedură penală. Profitând de transpunerea Directivei UE 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, parlamentarii puterii au formulat 62 de amendamente la Codul de procedură penală și cinci amendamente la Codul penal. Toate acestea pe lângă pozițiile deja formulate cu privire la abuzul în serviciu.

După cum a atras deja atenția opoziția, de unele dintre modificări ar beneficia în mod direct liderii PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

Amendamentele formulate și efectele pe care le-ar putea avea, cu precizarea că este vorba de propunerile depuse până miercuri seară și că pot fi avansate noi variante chiar în cursul dezbaterilor în Comisia Iordache:

- Secretizarea dosarelor. Procurorii nu vor mai avea voie să furnizeze nicio informație despre persoanele urmărite penale. Deci, dacă amendamentul va fi adoptat, nici măcar un comunicat de presă de la DNA cu dosarele în care s-a început urmărirea penală și cu persoanele vizate nu vor mai avea jurnaliștii. Procurorii care vor încălca această obligație riscă închisoare.

„Dezvăluirea către o persoană care nu are legătură cu soluționarea unei cauze penale de informații, date, mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un magistrat sau un alt funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, spune un amendament PSD-ALDE la Codul penal.

Aceeași pedeapsă ar risca și procurorul sau funcționarul public care ar transmite, în orice mod, informații cu privire la îndeplinirea unor acte de procedură.

Nu în ultimul rând se va încălca dreptul cetățenilor la informațiile publice, în condițiile în care cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență, etc. reprezintă informații de interes public.

„În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”, se arată într-un amendament depus de PSD şi ALDE la Codul de procedură penală.

- Fără cătușe. „În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”, este un alt amendament PSD-ALDE.

Acesta va avea ca efect înlăturarea cătușelor, o dorință mai veche a social-democraților, dacă luăm în considerare mai vechiul proiect de lege al senatorului PSD Șerban Nicolae.

- Interdicții pentru declarațiile publice. „Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”, se spune într-un amendament formulat de UDMR.

Dacă acest amendament va fi adoptat, nu vor mai fi posibile declarații precum cea a președintelui Klaus Iohannis, care spunea că „persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcţiilor statului. Nimic împotriva persoanelor fizice, dar în politică nu funcţionează prezumţia de vinovăţie ca în justiţie”.

- Intimidarea martorilor/victimelor. Un amendament PSD-ALDE dă inculpaților două noi drepturi: 1. să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni; 2. să poată solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi.

DNA arată că măsura va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție.

Evident, și în alte situații - dosare de trafic de persoane, violență în familie, viol, etc. - prezența persoanei inculpate la audierea părții vătămate ar putea avea ca efect intimidarea acesteia. Explicații în acest sens a oferit și procurorul Alexandra Lăncrănjan.

- Amânarea sau anularea măsurilor preventive. „Judecarea cererilor privind măsurile preventive nu poate începe până la momentul la care avocatului nu i se asigură timpul necesar pregătirii apărării și numai după ce judecătorul se asigură că acesta a avut suficient timp pentru parcurgerea întregului material al dosarului de urmărire penală. Încălcarea acestui drept atrage nulitatea absolută a încheierii de dispunere a măsurii preventive”, spune un amendament PSD-ALDE.

Cu alte cuvinte, o măsură precum reținerea nu va putea fi luată dacă apărătorul va susține că nu a avut timpul necesar parcurgerii întregului dosar.

- Limitarea mijloacelor de probă. Un amendament PSD-ALDE elimină din lista mijloacelor de probă rapoartele de constatare și „orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege”.

După cum a arătat procurorul Alexandra Lăncrănjan, dispariția rapoartelor de constatare ar împiedica identificarea după amprente și stabilirea furnizării unor substanțe interzise. Mai departe, la „orice alt mijloc de probă care nu este interzis de lege” ar intra și imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Ce ar însemna acest lucru au arătat procurorul Claudiu Mihai Bădan și senatorul USR Edward Dircă, ultimul referindu-se la cazul concret al crimei de la metrou de acum două zile.

Un alt amendament limitează înregistrările care pot fi luate în considerare. Mai precis, elimină posibilitatea de a constitui mijloc de probă o înregistrare făcută de un martor (dispare din textul alin. 3 art. 139 „orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”).

- Îngreunarea condamnărilor. „Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială”, stabilește un alt amendament PSD-ALDE. În forma actuală, se vorbește de „orice îndoială rezonabilă”.

La același articol, un alt amendament PSD-ALDE (dar și reprezentanții PNL au depus unul similar) spune că judecătorul nu-și poate întemeia hotărârea de condamnare „pe declarațiile inculpaților din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunțate sau pe declarațiile celor care beneficiază de dispoziții legale de favoare pentru declarațiile date în fața organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează și cu altele, administrate legal în cauză”.

Cu alte cuvinte, aproape că nu vor mai fi luate în calcul declarațiile inculpaților care-și recunosc fapta sau cele ale denunțătorilor. În caz contrar, să ne amintim de modificările recent aduse Statutului magistraților în ceea ce privește răspunderea judecătorilor pentru erorile săvârșite din neglijență sau cu rea-credință.

- Limitarea duratei audierilor. Un amendament PSD-ALDE stabilește ca audierea unei persoane să nu dureze mai mult de șase ore din 24 de ore.

- Piedici pentru extinderea urmăririi penale. „Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obținerea acestora”, stabilește un alt amendament PSD-ALDE.

Dacă acesta va fi adoptat, dacă anchetatorii ar lua cunoștință, cu prilejul interceptării, de noi fapte penale, nu ar putea extinde urmărirea penală cu privire la acestea.

- Secretizarea datelor financiare. PSD-ALDE propun abrogarea unui alineat care permite procurorului, în caz de urgență și dacă obținerea mandatului ar conduce „la o întârziere substanțială a cercetărilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune în pericol siguranța victimei sau a altor persoane”, să obțină date privind tranzacțiile financiare efectuate sau care urmează a fi efectuate.

De asemenea, un alt text va face ca procurorul să nu mai poată obține date privind situația financiară a unei persoane decât cu încuviințarea prealabilă a judecătorului.

- Fără percheziții. Potrivit unui alt amendament, organul judiciar ar trebui să aibă indicat clar în mandat „obiectele” căutate, în caz contrar atrăgându-se nulitatea actelor procedurale întocmite. La fel ca la interceptări, dacă la percheziție sunt descoperite „obiecte care nu au legătură cu cauza” - aici intrând „orice obiect, suport electronic de date, sau înscris care nu servește ca mijloc de probă pentru dovedirea infracțiunii pentru care a fost autorizată percheziția” - acestea trebuie restituite persoanei căreia îi aparțin.

- Mai puține dosare. În continuarea interdicțiilor stabilite la percheziții, la capitolul percheziții informatice PSD-ALDE vrea să stabilească: „Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte”.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană este percheziționată informatic pentru evaziune fiscală, iar la percheziție se găsesc probe ale comiterii unor alte infracțiuni - fie ele viol sau trafic de minori -, probele nu vor putea fi folosite și vor fi distruse.

- Fără arest preventiv. Un amendament PSD-ALDE la Codul de procedură penală spune că „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”.

Rezultă că nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. De asemenea, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență.

Tot pentru a îngreuna, respectiv elimina măsura arestului preventiv pentru anumite categorii de persoane, un alt amendament PSD-ALDE prevede obligația judecătorului care a dispus măsura arestului preventiv de a-și motiva decizia, „justificând în concret inclusiv modalitatea prin care se înlătură starea de pericol concret adusă ordinii publice”.

- Piedici în anchetă. „Este interzis organelor administrației de stat să furnizeze date și informații din bazele electronice de date la care părțile, experții parte sau avocații părților nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalității de arme”, spune un alt amendament PSD-ALDE.

Cu alte cuvinte, procurorul nu va putea accesa bazele de date ale diferitelor instituții, inclusiv ANAF, dacă nu are acces și avocatul acuzatului. DNA a arătat și că „procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor”.

Tot în categoria „piedici în anchetă” intră și un alt amendament PSD-ALDE care stabilește obligația anchetatorilor de a anunța imediat persoana care a dobândit calitatea de suspect. Tot DNA arată că „în acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant”.

- Piedici pentru redeschiderea dosarelor. În cazul clasării, dosarul va putea fi redeschis doar dacă apar „fapte sau împrejurări noi” și nu mai târziu de șase luni de la luarea la cunoștință a acestora.

DNA a arătat că „există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală”.

- Cine fuge din țară scapă de pedeapsă. Potrivit unui amendament UDMR, „persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informații cu privire la locul și data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă, precum și dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu și a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului”.

Cu alte cuvinte, dacă acest amendament va fi adoptat, politicieni precum Sebastian Ghiță sau Marko Attila nu ar mai putea fi condamnați în lipsă.

- Dezincriminarea mărturiei mincinoase. Un amendament PSD-ALDE la Codul penal stabilește că „nu constituie infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se auto-incriminează, refuzul de declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea declarației care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului și nici simpla divergență de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos și de rea-credință, al acestora”.

DNA arată că o astfel de modificare ar avea efect inclusiv asupra tuturor cauzelor, aflate pe rol, ce au ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. „Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate”, a argumentat DNA.