Sume colosale ar fi trebuit să ajungă în bugetul statului în urma anchetelor de corupţie la nivel înalt. Procurorii au indisponibilizat două miliarde de euro în timpul anchetelor, iar judecătorii au dat sentinţe definitive prin care aproape jumătate din sumă ar fi trebuit să fie confiscată. Doar o mică parte din averile celor trimişi după gratii au fost, însă, recuperate de către ANAF.
„Din 2013, în ultimii cinci ani, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri și valori de 2 miliarde de euro. Au rămas definitive 999 hotărâri judecătorești în care instanțele s-au pronunțat pentru confiscare de bunuri de peste un miliard de euro. Vorbim de un miliard de euro care trebuie să intre în bugetul statului. Mai departe este atribuția organelor financiare. Urmăream procentul de executare efectivă, era de 10-11 la sută. Dar haideți să ne imaginăm ce se putea face în România cu un miliard de euro”, a declarat Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al DNA.
Laura Codruţa Kovesi a participat marți, la Ministerul Justiţiei, la o şedinţă de pregătire a vizitei specialiştilor europeni pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Este prima întrevedere pe care șefa DNA o are cu Tudorel Toader, după contrele din şedinţa CSM de săptămâna trecută, când procurorii au avizat negativ cererea de revocare din funcţie formulată de Ministrul justiţiei pe numele procurorului şef al DNA.
Ea arătat, în cadrul conferinţei privind recuperarea prejudiciilor produse în dosare în care s-au pronunţat hotărâri definitive, că faptul că banii nu intră efectiv în bugetul statului nu ţine de legislaţie, ci de modul în care se ţine cont de hotărârile judecătoreşti, care trebuie respectate.
„Am considerat întotdeauna că recuperarea prejudiciului este importantă. Trebuie să avem în vedere specificul investigaţiilor DNA, vorbim de fapte de corupţie la nivel înalt, persoane cu funcţii importante sau averi impresionante. Şi aşteptările noastre sunt mai mari când vorbim de recuperarea prejudiciului”, a spus Kovesi la conferinţa desfăşurată la Centrul de Investigaţii Media.
Ea a afirmat că datele statistice indică faptul că această prioritate a fost îndeplinită, cel puţin de procurorii DNA.
„Sunt nişte cifre relevante. Dacă am depăşit etapa identificării bunurilor, am ajuns în etapa confiscării, dar trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri. Noi, ca procurori, ne-am îndeplinit atribuţiile, mai departe este datoria organismelor financiare”, a mai spus Kovesi.
Ea a precizat că atunci când se vorbeşte de indisponibilizarea bunurilor se face referire doar la cele de pe teritoriul României, însă este interesantă tendinţa infractorilor de a-şi deschide conturi în alte ţări.
Sursa: Digi24, Agerpres