Gheorghe Iancu, la Digi24: Comasarea europarlamentarelor cu referendumul pentru Constituție poate fi împiedicată la CCR
Comasarea scrutinelor pentru modificarea Constituției și pentru Parlamentul European ar putea fi împiedicată dacă ar exista o tabără care ar dori acest lucru, prin formularea unei sesizări la adresa Curții Constituționale, explică Gheorghe Iancu.
„O poate face în primul rând printr-o sesizare la Curtea Constituțională, pentru simplul motiv că legea referendumului a fost adoptată, a fost promulgată la sfârșitul anului trecut și în decizia CCR care se referă nu numai la această modificare, ci și la alte modificări dinainte, și pe baza recomandării făcute de Comisia de la Veneția: nu se poate organiza un referendum sau, eventual, alegeri, după caz, decât cel puțin după un an de la data la care legea a fost modificată sau completată”, a spus Gheorghe Iancu, care a subliniat că pâna la data anunțată, din luna mai, vor fi trecut numai cinci luni.
După ce Curtea Constituțională a declarat constituțional pragul de prezență de 30 la sută, preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea Referendumului, semnând decretul în 14 decembrie, cu câteva minute înainte de miezul nopții, aşa cum promisese.
Actul normativ prevede că un referendum este declarat valid dacă la urne se prezintă 30 la sută din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale. Legea a fost contestată de Traian Băsescu la Curtea Constituţională, însă judecătorii au stabilit că reglementarea nu încalcă legea fundamentală, cu condiţia să devină aplicabilă la un an de la intrarea în vigoare.
„Constituția este un dezastru. Nu va trece de CCR”
Mai mult, Gheorghe Iancu subliniază că însuși proiectul de revizuire a Constituției va fi respins de Curtea Constituțională.
„În primul rând, în general, Constituția este un dezastru, asta modificată, și al doilea lucru, ceea ce creează foarte multe probleme și oamenii nu înțeleg treaba asta și efectul este negativ, este modificarea articolului 75 privind procedura legislativă, care a dat impresia, pe bună dreptate, președintelui Românei să ceară o singură cameră, pentru că, până la urmă, cea care decide este camera decizională și atunci de ce mai avem nevoie de a doua? Iar cei care revizuiesc Constituția nu revizuiesc și acest text, ca urmare e o contradicție cumplită”, a argumentat Gheorghe Iancu.
„Ea nu va trece de Curtea Constituțională, nu numai pe chestiuni de formă, adică numărul de judecători care ar trebui să fie în număr de șase (din nouă – n.r) ca să treacă revizuirea - și asta nu realizează nici opoziția și nici majoritatea, dar există texte în Constituție care nu pot să permită acest lucru, de exemplu referendumul din 2009, referitor la cei 300, apropo de spartani, și de Parlamentul unicameral. Nu va trece de Curte chestiunea asta, lipsa Parlamentului unicameral în revizuirea Constituției, pentru simplul motiv că în vara lui 2012 s-a pronunțat de către CCR decizia 682, în care se vorbește despre caracterul obligatoriu al ambelor tipuri de referendum, obligatoriu/ decizional sau facultativ, ca urmare efectul lor, indiferent dacă a fost facultativ sau nu, este obligatoriu. Curtea nu spune cuvântul obligatoriu, ci spune că nu pot fi ignorate efectele acestor două tipuri de referendumuri”, a conchis Gheorghe Iancu.
„Nu ar trebui să existe un asemenea cumul pentru că există o interferență negativă dintr-o parte sau din cealaltă”
Profesorul de drept constituțional a răspuns și la întrebarea privind legalitatea aceastei comasări.
„Lucrurile sunt puțin mai complicate, ca să vă răspund direct, și de acest fapt profită cei care ar vrea să se realizeze referendumul în mai. Legislația europeană, de fapt recomandările Comisiei de la Veneția nu cuprind asemenea reguli, pentru simplul motiv că, de regulă, că tot ce se numește alegeri, referendum, se realizează și se desfășoară conform legii interne și nu a regulilor care sunt stabilite la nivel european”, a explicat Gheorghe Iancu.
Profesorul de drept constituțional a atras atenția că, pentru ca referendumul să fie derulat pe parcursul a două zile, așa cum s-a decis în USL, este nevoie ca actul normativ care reglementează ca acesta să dureze o singură zi să fie schimbat.
Este vorba de Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului care, la art. 16, alin. 2, prevede că „referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica”.
Pe de altă parte, la art. 15^1, alin. 1., „în situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
„În urma consultărilor de la nivelul USL, s-a decis ca referendumul privind modificarea Constituției să aibă loc odată cu alegerile europarlamentare, pe parcursul a două zile. Principalul motiv pentru această alegere este întrunirea cvorumului de 50% stabilit de actuala lege, rămasă în vigoare ca urmare a manevrelor lui Traian Băsescu”, a afirmat azi George Scutaru, liderul grupului PNL din Camera Deputaților.
„De principiu, cei care au aprobat, să zicem în general, regulile privitoare la alegerile europarlamentare, care se desfășoară tot după regulile interne, e Legea 33/2007, dar la nivel european sunt niște reguli care au fost stabilite sub formă de directive, sunt două directive în materia asta, au considerat că nu ar trebui să existe un asemenea cumul pentru că există o interferență negativă dintr-o parte sau din cealaltă. Adică interferențele ar trebui să nu existe, pentru că dacă ar exista creează tot felul de influențe, zic ei, negative”, a explicat Gheorghe Iancu.
Astfel, faptul că obiectul scrutinului este diferit în cele două cazuri, campaniile electorale, de informare abordează teme diferite „încurcă și înnebunește electoratul, până la urmă”, explică Gheorghe Iancu.
În primăvara anului 2012, CCR a anulat un text de lege prin care se comasau alegerile parlamentare cu cele locale, ceea ce a prins PDL nepregătit complet, a detaliat Gheorghe Iancu. Una dintre motivele respingerii, care reprezintă o interferență, este încălcarea dreptului de a fi ales, în cazul în care un candidat ar vrea să participe la ambele scrutine. Acest gen de interferență nu este însă aplicabil în cazul comasării referendumului pentru revizuirea Constituției și a alegerilor europarlamentare.
„Legea 3/2000 apropo de referendum vorbește de faptul că acesta ar trebui să se desfășoare într-o zi, nu vorbește de faptul că nu ar trebui să fie în cumul cu alte tipuri de alegeri, iar din punctul de vedere al Uniunii Europene, Uniunea Europeană tace, Comisia Europeană lasă la latitudinea statelor membre, dar, repet, în condițiile în care cele două directive atenționează asupra interferențelor, care pot fi și negative, ar trebui ca acest cumul să nu existe”, a conchis profesorul
Legea nr. 33 din 16 ianuarie 2007 (republicată) privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European transpune Directiva Consiliului nr. 93/109/CE din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţă într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993, şi Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 278 din 8 octombrie 1976, cu modificările ulterioare.
În privința argumentului privind economia la buget care s-ar face în cazul comasării celor două scrutine, profesorul de drept constituțional, vicepreședinte al PNȚCD, admite că ar putea fi valabil, „însă democrația, care cred că trebuie să fie desăvârșită – unul dintre principiile PNȚCD – democrație desăvârșită presupune cheltuieli, nu presupune reduceri de cheltuieli”.
Mădălina Prundea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
