La doar câteva zile de la declanșarea războiului dintre Israel și gruparea teroristă Hamas, pe rețelele sociale circula o postare în care se arăta că Executivul de la București a plătit pentru evacuarea a 3.000 de ucraineni din Israel, în timp ce pentru românii prinși în conflict nu a depus niciun efort. Cu toate că nimic din cele scrise nu era adevărat, postarea, al cărei autor este George Simion, liderul partidului de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), s-a viralizat, arată Financial Times, care a făcut o analiză a ascensiunii AUR și a felului în care partidul, în frunte cu George Simion, a profitat de crizele prin care a trecut țara pentru a câștiga încrederea și simpatia românilor.
Ascensiunea partidului iliberal AUR, formațiunea care s-a încetățenit drept singura forță politică ce face opoziție, contestând coaliția PNL-PSD care guvernează România, și sprijinul de care se bucură din partea electoratului stârnește îngrijorare în capitalele europene, înainte de alegerile din 2024. Țările din UE se tem că România ar putea îngroșa rândul statelor reticente în acordarea de sprijin pentru Ucraina împotriva agresiunii Rusiei.
AUR, un partid de extremă-dreapta, care a capitalizat enorm din sentimentul anti-ucrainean în creștere, dezinformând și mințind pentru a-și augmenta cifra susținătorilor, a reușit să se poziționeze în majoritatea sondajelor naționale cu un scor de circa 20%, imediat sub PSD și aproape la egalitate cu PNL.
George Simion, liderul AUR, se află pe locul al treilea în preferințele românilor pentru alegerile prezidențiale, cu circa 18% în urma secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a lui Marcel Ciolacu, premierul în funcție și șeful PSD.
AUR a intrat deja în campanie electorală
"Pentru un stat care să fie alături de români: AUR", a scris Simion pe Facebook, arătând că partidul său se află deja în campanie electorală înaintea alegerilor parlamentare, prezidențiale și europene de anul viitor.
Între timp, el l-a confruntat pe Ciolacu și cu privire la presupusul eșec al guvernului în ceea ce privește scoaterea românilor din Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor din regiune.
Autoritățile române au contestat afirmațiile lui Simion, adăugând că doar câteva sute de ucraineni au fost aduși și că ei înșili, nu Bucureștiul, au plătit pentru transport.
Însă prestația lui Simion face parte dintr-o strategie tot mai des întâlnită a partidelor de extremă dreapta care alimentează frica și xenofobia în Europa și pun sub semnul întrebării sprijinul susținut al țărilor lor pentru Kiev în apărarea împotriva agresiunii rusești.
De la retorica anti-maghiară la retorica anti-ucraineană
Cândva un partid iredentist marginal, care s-a răfuit cu minoritatea etnică maghiară și a susținut teorii anti-vacciniste în timpul pandemiei Covid-19, AUR a schimbat direcția și a început, mai nou, să se concentreze asupra Ucrainei, declarând că războiul "nu este al nostru" (al românilor - n.red) și îndemnând Guvernul să nu mai ajute Kievul, dar și să își regândească relațiile cu SUA și UE.
La fel ca partidul extremist Confederația, din Polonia, care a atacat guvernul de la Varșovia pentru că a permis importurile ieftine de cereale ucrainene, AUR se opune tranzitului prin România a produselor agricole din Ucraina. De asemenea, formațiunea se opune continuării livrărilor de armament către Kiev de către București și găzduirii piloților ucraineni care se antrenează pe avioanele de luptă F-16.
Eșecurile marii coaliții de guvernare din România, care este alcătuită din cele mai mari partide din țară - social-democrații de centru-stânga și liberalii de centru-dreapta - au favorizat un climat politic de nemulțumire generalizată, în care retorica AUR a reușit să se propage și să prospere.
"Marea coaliție, cum am văzut în Germania sau Austria, a condus la creșterea extremismului", a declarat Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea din Londra. "Coaliția s-a prezentat drept un cartel politic, în timp ce valul iliberal deja prezent la nivel global a ajuns în România".
Alegerile europarlamentare, un punct de cotitură pentru politica din România
Un prim indicator al sprijinului real al alegătorilor pentru AUR va veni la alegerile europene din iunie 2024. Dacă partidul de extremă-dreapta va ieși învingător, acest lucru ar "răsturna calculele și pentru celelalte alegeri", a mai spus Ciobanu, care a explicat că partidele vechi probabil se vor coordona îndeaproape pentru alegerile parlamentare și prezidențiale care vor urma.
Ascensiunea AUR este similară cu ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania (AfD), care a devenit tot mai popular în afara estului Germaniei și a obținut rezultate bune în alegerile regionale. Extrema dreaptă românească se aseamănă cu partidele aflate la putere în Ungaria și Italia, dar și cu marile partide de opoziție din Spania și Franța.
Simion susține că România este «exploatată de Occident»
La fel ca și ceilalți lideri europeni de extremă dreapta, Simion, în vârstă de 37 de ani, susține că țara sa este "exploatată" de Occident și că orice voce disidentă este "automat catalogată drept putinistă".
Claudiu Târziu, un membru important al AUR, insistă că partidul său nu este pro-rus.
"Românii au avut de suferit atât de pe urma ucrainenilor, cât și de pe urma rușilor și, de fapt, nu prea ne plac niciunii", a declarat el pentru Financial Times.
Recent, lui Simion i s-a interzis intrarea în Ucraina și în Republica Moldova, deși Claudiu Târziu a negat informațiile prezentate de presa ucraineană - care citează oficiali din rândul serviciilor secrete ucrainene -, potrivit cărora Simion ar avea legături cu Moscova.
Potrivit lui Târziu, George Simion era persona non-grata la Chișinău și Kiev din cauza iredentismului său și a dorinței de a uni toți vorbitorii de limbă română într-o "Românie Mare".
Când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Bucureștiul, Simion a susținut că el este lipsit de "curaj", deoarece a anulat un discurs pe care urma să îl țină în Parlament.
Diana Șoșoacă, fostă membră a AUR, în prezent senator independent, promisese că va întrerupe discursul lui Zelenski. Aceasta numindu-l "nazist" - o etichetă aplicată liderului de la Kiev cu mult înainte de Kremlin.
După acest linșaj în spațiul public, Zelenski a declarat că nu a pregătit un discurs și a promis că se va adresa parlamentului român în cadrul unei vizite ulterioare.
Între simpatie și antipatie în relația cu Viktor Orban
Pe măsură ce își aliniază opiniile cu cele ale liderului maghiar Viktor Orbán - cel mai apropiat aliat pe care Putin îl are în cadrul UE și NATO - AUR se debarasează de unele dintre mesajele uzitate în discursul său antimaghiar care au condus la ascensiunea partidului, iar politicienii săi îl portretizează mai nou pe premierul ungar drept un model de urmat în ceea ce privește poziția anti-LGBTQ și atitudinea față de Bruxelles.
"Împărtășim aceleași opinii cu Viktor Orbán, Giorgia Meloni, Santiago Abascal și alți lideri conservatori. Aceleași opinii despre familie, suveranitate, credință și tradiții, și libertate", a spus Târziu.
În ciuda fondurilor europene care se ridică la miliarde de euro investite în România, el a afirmat că românii sunt "jefuiți de UE" și forțați să adopte o "ideologie" care "pune în pericol stilul de viață tradițional al românilor", o temă recurentă pentru partidele naționaliste din Europa.
UDMR a cerut un cordon sanitar politic care să izoleze AUR, prin care alte partide să refuze intrarea la guvernare cu acesta, așa cum partidele de centru din Franța au refuzat alianțele cu partidul lui Marine le Pen, de extremă-dreapta.
"Acest partid s-a născut din ura antimaghiară și continuă să se hrănească din ea", a declarat purtătorul de cuvânt al UMDR, Csoma Botond.
Votanții AUR susțin că sunt atrași de noutatea partidului. La sediul din București, situat între un spital veterinar, o patiserie și o secție de poliție, Cezar, în vârstă de 30 de ani, a declarat că preferă AUR pentru că partidul "reprezintă o schimbare".
"Sunt aceiași oameni acolo sus (în Guvern - n.red.( care învârt banii de 30 de ani. Cel puțin AUR reprezintă ceva nou", a explicat susținătorul AUR.
Editor : Andreea Smerea
