EXCLUSIV. Mahmoud Abbas: România o să rămână un prieten, indiferent că la ONU a votat cu noi sau s-a abţinut

„Ne dorim să menţinem această prietenie cu poporul dumneavoastră. Şi fiţi siguri, dacă aţi votat cu noi sau împotrivă sau dacă v-aţi abţinut, acest lucru nu schimbă istoria relaţiilor de prietenie dintre noi”, i-a declarat Mahmoud Abbas lui Balazs Barabas, realizatorul emisiunilor „Pașaport diplomatic” și „Jurnal extern”.

Care sunt condițiile minime pe care Palestina le așteaptă din partea Israelului pentru un acord de pace mai durabil decât cel de la Oslo?

Noi, în primul rând, dorim să ajungem cu Israelul la o înţelegere finală, iar aceasta trebuie să ţină cont de refugiaţii Ierusalimului, de problemele de securitate şi de toate lucrurile care ar ajuta la rezolvarea acestor probleme.

Cum vedeți șansele de negociere cu un nou guvern israelian?

Până la ora actuală nu avem tratative cu israelienii, aşteptăm o confirmare sau o infirmare din partea guvernului israelian.

Nu spunem că impunem condiţii pentru începerea acestor negocieri, dar dorim două lucruri esenţiale. În primul rând oprirea colonizării, iar în al doilea rând, eliberarea deţinuţilor palestinieni. Acestea sunt incluse în tratatele bilaterale cu Israelul de până acum.

Grupările politice Hamas şi Fatah au poziţii diferite față de procesul de pace cu Israel, cum vedeți șansele de conciliere ale acestor puncte de vedere?

Înţelegerile care au fost făcute cu Hamas arată că nu există disputepolitice între noi şi ei. De exemplu, noi şi Hamaas agreăm soluţia să existe statul Palestina peteritoriul delimitat în 1967. Şi noi, şi ei suntem de acord cu coexistenţa paşnică a populaţiilor. În esenţă, nu există dispute între noi şi Hamas. Am stabilit cu ei să conducem noi negocierile, însă, din când în când, apar neînţelegeri în presă. Nu există dispute deloc.

Securitatea din regiune este fragilă având în vedere situația din Siria, Egipt, relația Iranului cu Israel și Statele Unite, vedeți șanse de stabilizare într-un viitor apropiat?

Situaţia este explozivă în lumea arabă, prin ceea ce se numeşte „Primăvara arabă”. Acest lucru continuă, fie că vorbim de Egipt sau Siria, fie că vorbim de relaţiile iraniano-israeliene.

Noi considerăm însă că acest lucru nu ne afectează pe noi, câtă vreme vom merge pe calea negocierilor cu parte israeliană pentru a încheia pacea.

Statele Unite au votat împotriva proiectului de rezoluție înaintat de Palestina asupra statului Palestinei în ONU. Președintele Obama va face în curând o vizită la Ramallah în cursul căreia se va întâlni și cu dumneavoastră, care vor fi subiectele de discuție?

Votul Statelor Unite împotriva Palestinei nu a afectat relaţia noastră cu SUA. Noi îl aşteptăm pe preşedintele Barack Obama să viziteze Palestina şi Israel, pentru a asculta ambele părţi şi a-şi forma o idee mai profundă despre problema israelinană, astfel încât, când se vor întoarce în SUA, să continue eforturile pentru a găsi soluţia de pace.

Ce am aflat de la Secretarul de Stat de la Casa Albă şi de la Ministerul Afacerilor Externe ne arată că SUA, de data asta, sunt serioase în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii de pace.

În octombrie anul trecut v-ați întâlnit cu ministrul Afacerilor Externe român Titus Corlățean, iar o lună mai târziu România s-a abținut la votul de la ONU argumentând că nu favorizează soluțiile unilaterale, cum ați primit acest vot al României?

Ca principiu, în ceea ce priveşte votul României, rămâne decizia României, deoarece este un stat suveran şi are dreptul de a decide ce votează. Şi, tot ca principiu, este un stat prieten şi o să rămână prieten, indiferent că a votat cu noi sau s-a abţinut.

Al doilea punct pe care aş vrea să-l ating despre acest subiect: chestiunea nu este un pas unilateral. Tot ce am făcut noi este că am obţinut statut de stat non-membru, observator. Şi acest lucru nu este un pas unilateral. Pasul unilateral ar fi să declarăm de unii singuri independenţa. Dar acest lucru nu se poate. Scopul nostru a fost să obţinem acest statut în ONU, iar pasul următor: ne dorim să reluăm negocierile cu Israelul. Aşa că nu e o acţiune unilaterală, aşa cum aţi menţionat mai devreme. Rămâne decizia Guvernului României în final să se poziţioneze faţă de această situaţie, iar acest lucru nu va afecta relaţiile de prietenie între noi şi voi.

Ați discutat cu Titus Corlățean și despre posibile parteneriate bilaterale pe planul sănătății, agriculturii și managementului apelor, cum pot profita firmele române pe marginea acestor parteneriate bilaterale?

Acest lucru este o oportunitate pentru colaborarea bilaterală în domeniile pe care le-aţi menţionat şi în altele. Atunci când Comisia Comună va analiza aceste oportunităţi, vom descoperi împreună modul în care şi partea română şi cea palestiniană pot avea beneficii. Iar acest lucru îl vedem ca pe un pas înainte pentru consolidarea relaţiilor bilaterale.

Proiectaţi o vizită în România, în viitorul apropiat?

De fapt, eu am vizitat România de mai multe ori şi niciodată nu s-au întrerupt vizitele. Este posibil ca programul nostru să conţină o vizită chiar în acest an. Suntem interesaţi în consolidarea relaţiilor de prietenie între noi şi România.

Credeți că România poate contribui la procesul de pace dintre Israel şi Palestina?

Cred că România este pregătită pentru acest rol, deoarece România are relaţii foarte bune cu Israel. În mod firesc, are relaţii strânse cu palestinienii şi cu arabii. Pe lângă asta, aveţi o comunitate românească foarte mare. Puternică şi cu influenţă. Cu aceste privilegii, România poate să joace un rol important, iar noi vom aprecia acest lucru.

Cu Titus Corlățean ați discutat posibilitatea ca tinerii palestinieni să înveţe în România și să se întoarcă în Palestina, pe ce posturi ar lucra ei?

În primul rând, noi mulţumim României. De zeci de ani, România oferă burse studenţilor palestinieni. Avem foarte mulţi tineri care şi-au terminat studiile în România. Iar noi sperăm că se vor înmulţi aceste burse în viitor şi se vor concentra pe specializările ştiinţifice, deoarece dorim să dezvoltăm statul nostru în toate domeniile, în special în domeniile ştiinţific şi tehnologic.

Ne dorim să menţinem această prietenie cu poporul dumneavoastră. Şi fiţi siguri, dacă aţi votat cu noi sau împotrivă sau dacă v-aţi abţinut, acest lucru nu schimbă istoria relaţiilor de prietenie dintre noi.

Acest interviu a fost acordat emisiunii „Pașaport diplomatic”.

Pe același subiect:

JURNAL EXTERN. Ce implică obținerea statutului de observator la ONU de către Palestina

PALESTINA. Reperele devenirii unui stat

România s-a abținut de la vot

Adunarea Generală a Natiunilor Unite a decis în toamna anului trecut ca Palestina să primească statut de ţară nemembră, observator în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Rezultatul votului a fost de 138 pentru, 9 contra şi 41 abţineri.

Palestinienii vor avea astfel dreptul să adere la organizaţii sau tratate internaţionale.Statul palestinianva avea de acum acces la Curtea Penală Internaţională, unde ar putea da în judecată Israelul.

Pentru a i se acorda statutul deţară nemembră, palestinienii ar fi avut nevoie doar de majoritate simplă, adică 97 de voturi favorabile din 193. Israelul şi Statele Unite s-au opus iniţiativei palestinienilor, iar Marea Britanie şi Germania s-au abținut de la vot.

Data votului nu a fost aleasă întâmplător. Pe 29 noiembrie, în urmă 66 de ani, ONU decidea împărţirea Palestinei în două teritorii: unul arab şi unul evreu.

Planul a fost respins de ţările arabe, care au declanşat un război. Arabii au fost înfrânţi şi, prin urmare, în 1947 a fost înfiinţat statul Israel. Palestinienii au rămas de atunci în două teritorii separate, Cisiordania şi Fâşia Gaza.

Mii de persoane au ieşit în stradă pentru a saluta decizia ONU prin care Palestina a primit statutul de ţară nemembră a organizaţiei.

Citiți și De ce s-a abținut România de la vot