Dosarul Referendumul | Dragnea: S-a mărit pedeapsa pentru că am îndrăznit să nu spun că sunt vinovat
Data actualizării: Data publicării:
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au amânat decizia cu privire la solicitarea lui Liviu Dragnea de anulare a pedepsei din dosarul Referendumul până săptămâna viitoare. Preşedintele PSD a invocat faptul că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o. Cei doi magistraţi, printre care şi fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, nu mai erau în posturi la momentul apariţiei motivării.
ACTUALIZARE 14:35 - Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au amânat decizia cu privire la solicitarea lui Liviu Dragnea de anulare a pedepsei din dosarul Referendumul până săptămâna viitoare.
ACTUALIZARE 11.18: Liviu Dragnea a declarat că nu a făcut această contestație pentru că ar vrea „albirea cazierului” ci pentru că „are dreptul să știe de ce a fost condamnat”.
„Nu e vorba de albirea cazierului. E vorba de dreptul de a face această contestație. Pentru că un om care a fost condamnat are dreptul să știe de ce a fost condamnat. De asemenea, are dreptul să fie sigur că toți judecătorii au participat la luarea acelei decizii. Pentru că aici este vorba despre viața unui om. Am înțeles că mi s-a mărit pedeapsa pentru că am îndrăznit să nu spun că sunt vinovat”, a spus liderul PSD.
Judecătorul Cristi Danileț a explicat că doar minuta trebuie semnată obligatoriu doar de judecătorii care au participat la un proces altfel soluția este nulă. În ceea ce privește motivarea hotărârii, magistratul a atras atenția că dacă judecătorul implicat în proces nu o poate semna din varii motive, poate fi semnată de altcineva, fără ca validitatea soluției să fie afectată.
„A apărut ieri o știre cum că o hotărâre de condamnare a unei persoane ar fi nulă dacă judecătorul nu mai poate semna motivarea hotărârii. Aș vrea să spun din capul locului că este o prostie. Iată de ce:
- una este soluția, alta este motivarea hotărârii: prima se dă imediat ce se termină procesul (și se consemnează într-un document scurt numit „minută”), cealaltă se redactează în termen recomandat a fi de 30 zile (și se consemnează în documentul numit hotărâre care este „sentință” pentru prima instanță, respectiv „decizie” pentru instanța de apel); - MINUTA trebuie semnată obligatoriu (numai) de către toți judecătorii care au participat la proces, conf. art. 392 C.pr.pen prin urmare, dacă unul dintre ei părăsește magistratura, dispare sau decedează între momentul în care a ieșit din sală și momentul în care trebuia să dea soluția, procesul se reia de la ultima fază, judecătorul în cauză fiind înlocuit de un altul; - după ce este motivată soluția dată deja, HOTĂRÂREA trebuie semnată de aceiași judecători care au dat soluția și de grefier; uneori, în perioada de timp de la adoptarea soluției până la motivarea și semnarea ei, e posibil ca persoana să părăseasă magistratura, să se interneze, să dispară sau să decedeze, astfel că în locul ei va semna președintele de complet sau instanță (pentru judecătorul lipsă), respectiv grefierul-șef (pentru grefierul lipsă), conf. art. 406 alin. 4 C.proc.pen
Prin urmare, dacă judecătorul nu semnează minuta, procesul se reia cu un nou judecător, altfel soluția este NULĂ. Dacă judecătorul nu poate semna hotărârea redactată, semnează altcineva în locul lui și validitatea soluției NU ESTE AFECTATĂ”, a scris Cristi Danileț pe Facebook.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012. Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în luna februarie a acestui an.
Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare.
Preşedintele PSD a fost acuzat că, în vara lui 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.
Împreună cu 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare, Liviu Dragnea a complotat pentru trucarea rezultatului de la referendumul din 2012. A ordonat liderilor PSD din ţară să scoată cât mai mulţi oameni la vot şi să îi pună să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, spun procurorii. Tot el ar fi pus la punct un sistem național prin care să ştie de câte voturi mai este nevoie pentru a-l debarca de la Cotroceni pe şeful statului.