De ce ia amploare populismul în Europa de Vest și care sunt riscurile pentru România
Europenii de vest au înțeles de vreun an-doi că vremurile bune pentru ei s-au cam sfârșit, trăiesc mai prost decât acum 30 de ani și asta provoacă o frustrare de care profită mișcările populiste precum cea a vicepremierului italian Matteo Salvini, spune Iulian Fota, fost consilier prezidențial. Pe de altă parte, Rusiei îi convin aceste vulnerabilități ale Uniunii Europene și încearcă să le alimenteze. Deriva de la statul de drept și marea corupție sunt cele mai mari riscuri într-un astfel de context, a explicat Iulian Fota la „Jurnalul de seară” unde a analizat fenomenul populismului.
Iulian Fota:
Matteo Salvini, puțin credibil
„Eu cred că PSD nu e luat în serios nici măcar pe această zonă (a populiștilor lui Matteo Salvini). Dacă PSD iese din Partidul Socialiștilor Europeni, de pe linia social-democrată europeană și eșuează în brațele unuia ca Salvini sau Le Pen, va contribui și mai mult la distrugerea lor ca partid. Sper să nu se întâmple, pentru că România are nevoie de un partid social-democrat modern. Pe de altă parte, n-ar fi o catastrofă, odată cu apariția partidului dlui Ponta - care vorbește foarte frumos de UE și de Occident și e bine că și-a remediat vechile greșeli, că mi-aduc aminte când dl Ponta avea mai degrabă în cap China decât Uniunea Europeană, sper să fie sinceră această repliere.
Revenind la Salvini, un politician care nu e în stare să-și salveze propria țară - eu cred că la el e multă gălăgie și mult fum, fără ca focul să fie pe măsură, Italia este în recesiune, are niște probleme economice extrem de mari - poate să vină în fața noastră, să fie credibil și să-mi povestească cum salvează el Europa?
În final, la reuniunea convocată de Salvini a venit AfD-ul din Germania, un partid în creștere și e notabilă această participare a lor, și în rest ceva partide mai mici de prin Austria, Danemarca, ceva Finlanda, deci nu partidele mari, de guvernare, cum sunt cele din Ungaria și Polonia.
Aici și presa cred că dă informații eronate și exagerate, presa europeană îi prezintă pe polonezi ca fiind partid radical sau extremist, ei bine eu nu cumpăr chestiunea asta, PiS-ul din Polonia este un partid cu ideologie conservatoare, o ideologie de dreapta, dar totuși departe de a fi considerată extremistă. Numai că din păcate și presa europeană e polarizată, iar presa de stânga s-a obișnuit să prezinte PiS într-o lumină oarecum exagerată.
Europenii de vest trăiau mai bine în '89-'90
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Europenii de vest au înțeles de vreun an, doi că vremurile bune pentru ei s-au cam sfârșit și asta este drama lor individuală.
Noi, de bine, de rău, avem ani buni în spate și anii răi au fost după căderea comunismului, ni-i aducem aminte, comparăm și când comparăm ce-a fost în ultimii ani cu ce-a fost după 90, totuși suntem mai relaxați, simțim că e bine așa cum e acum, nu mai avem inflație cu 3 cifre, banul are valoare, salariile totuși au crescut, România nicidecum nu arată așa de rău cum arăta după prăbușirea comunismului.
Pe când Italia în '89-'90 era o Italie în care se trăia mult mai bine decât astăzi, în Germania în '89-'90 se trăia mai bine decât astăzi; în Statele Unite, în anii 80, nivelul de trai era atât de ridicat, încât și ajutorii de ospătari - și vă spun din discuții cu ei - cu salariu, cu bacșiș, își puteau cumpăra o garsonieră. Pe când în momentul ăsta, nici măcar oamenii cu studii superioare din zona de clasă mijlocie nu-și mai pot permite așa de ușor un apartament în SUA, pentru că dobânzile sunt mai mari, băncile cer mai mulți bani.
Deci, în lumea occidentală, Europa de Vest și America, astăzi se trăiește mai prost decât se trăia acum 25-30 de ani.
Tinerii în America rămân cu părinții, ceea ce nu cred că s-a mai întâmplat de 100 de ani încoace. Ei zburau repede, făceau colegiul, pentru că oportunitățile economice erau mari și casele erau ieftine. Uitați-vă că în Berlin s-a protestat pentru chirii.
Deci, toată această frământare socială pe care noi o vedem în Vest este cea care a dus la alegerea lui Donald Trump, este cea care a dus la Brexit, este cea care îi generează pe acești populiști sau mai degrabă ei încearcă să profite de aceste nemulțumiri și de această frustrare. Cât de mult vor reuși rămâne să vedem, e o provocare pentru Europa actuală.
Stă Rusia în spatele populiștilor? Tactici vechi
Și iarăși, rămâne să vedem cât de naturală este mișcarea asta și cât de mult este finanțată și alimentată de alții, pentru că deja sunt speculații - interesante, care merită comentate - că în spatele unora dintre acești populiști sau radicali sunt de fapt state interesate de slăbirea Uniunii Europene și Rusia este primul dintre ele.
De ce ne-ar mira? Pentru că știm foarte bine că în anii 80 Uniunea Sovietică finanța mișcări ecologiste (pe atunci mișcări radicale), mișcări pacifiste, pentru că avea tot interesul ca prin aceste mișcări să obstrucționeze instalarea rachetelor americane cu rază medie de acțiune în Europa.
Rusia finanța partide socialiste din Europa de Vest, partide comuniste etc. Ce face Rusia astăzi nici măcar nu este un lucru nou. Sunt doar niște tactici mai vechi din timpul Războiului Rece, repuse în operă, pentru că și azi, ca și atunci, Rusia are interesul ca Uniunea Europeană ca entitate să fie slăbită. Asta înțeleg și rușii. E cu totul altceva să ai de-a face cu România, România având toată Uniunea Europeană în spate, și altceva când e o țară mai mititică, într-o relație bilaterală asimetrică, pe care poți s-o „călărești” cum vrei, pentru că ai diferite pârghii de influență asupra ei.
Citiți și: Proteste și populism în Europa. Ce influență are Rusia?
Riscurile pentru România
Citiți și: Iulian Fota: Anticorupția devine marea bătălie a vremurilor noastre
Avem și noi de dus această luptă împotriva marii corupții. Pentru că la un moment dat, știți ce se întâmplă? Există această posibilitate de a arunca oamenilor așa, ca un fel de justificare, cazuri de mică corupție, de parcă astea sunt problema României! Problema e cu marea corupție, când pe baza puterii pe care tu o controlezi, pentru că statul ți-a dat o funcție, tu acumulezi atât de multă bogăție și atât de multă avere, încât cu banii ăștia poți să-ți faci televiziuni, să influențezi partide politice, cumperi oameni politici.
De unde a plecat scandalul în Muntenegru? De la un politician cu funcție care primea bani de la un om de afaceri. Asta este zona care trebuie să ne intereseze.
România trebuie să se ducă în direcția în care poporul duce țara, în stânga, în dreapta, și nu în direcția pe care un om care beneficiază de asemenea resurse vrea să ducă țara. Uitați-vă unde am ajuns în Republica Moldova: un om (Vladimir Plahotniuc - n.r.) are Moldova ca pe breloc pus la centură, pentru că are avere enormă și cu banii ăia a reușit să influențeze tot: servicii, justiție, economie, media etc.
Noi, acum, asta e opțiunea pe care trebuie să o facem anul acesta și la anul prin aceste rânduri succesive de alegeri: ne ducem spre un model dintr-ăsta oligarhico-putinian în care o mână de oameni controlează destinele acestei țări, inclusiv ale fiecăruia dintre noi, și când le convine, ne promovează, când sunt supărați pe noi, ne dau jos sau mai rău, ne mai bagă și prin închisoare sau cine știe ce le mai trece prin cap sau rămânem, totuși, în format european. Ar fi culmea, adică Muntenegru și Serbia se luptă pentru un format european și vor să meargă pe această cale și noi, care suntem deja acolo, ne străduim s-o părăsim și să orbecăim prin tot felul de pustietăți care la un moment dat, ne vor duce, mai direct sau mai pe ocolite, în brațele rușilor”.
