Cum şi-a început Macron relaţia cu România chiar înainte de a deveni preşedinte

Astăzi, ştirea nu a mai fost atât întâlnirea Iohannis-Macron, ci anunţul potrivit căruia liderul de la Paris va veni la Bucureşti. Context în care, merită mers puţin înapoi şi subliniate două momente - unul legat de predecesorul lui Macron, celălalt privindu-l direct pe actualul preşedinte francez. 

"O primă întâlnire foarte bună cu Președintele Franței, Emmanuel Macron​, în care am abordat mai multe subiecte de interes pentru țările noastre", scria preşedintele Klaus Iohannis pe contul său de Facebook, în cursul zilei de vineri. Preşedintele român şi omologul său francez tocmai discutaseră, timp 30 de minute, în marja Consiliului European de la Bruxelles. 

La scurt timp, sintagma "o primă întâlnire", folosită de Iohannis, avea să prindă cu adevărat contur: de la Bruxelles a ajuns la Bucureşti informaţia că liderul de la Paris a fost invitat să viziteze România, iar Emmanuel Macron a acceptat. E o certitudine, deci, Iohannis şi Macron se vor mai vedea cel puţin o a doua oară.

Pentru preşedintele român, luna iunie a fost într-adevăr una de vizibilitate în plan internaţional, după cele două vizite de la Washington şi Berlin, unde s-a întâlnit cu Donald Trump şi Angela Merkel.

Revenind, însă, la anunţata vizită a liderului francez la Bucureşti, este evident că aceasta ilustrează neechivoc nivelul de deschidere la care a ajuns relaţia România-Franţa, semnale în acest sens neîncetând să curgă în ultima perioadă. Totodată, trebuie semnalat în context că ultima vizită a unui preşedinte al Franţei în România este de dată relativ recentă - jumătatea lunii septembrie 2016. Aflat pe ultima sută de metri a mandatului său, François Hollande a fost primit la Palatul Cotroceni de omologul său, Klaus Iohannis.

Aşadar, în cazul de faţă noutatea nu ar fi neapărat vizita în sine, cât ceea ce ne oferă o privire comparativă a situaţiei, privire care trimite la o vizibilă diferenţă în abordarea celor două Administraţii de la Élysée, ale cărei semnificaţii şi consecinţe le vom putea evalua probabil într-un viitor nu prea îndepărtat.

Hollande şi-a programat vizita în România la final de mandat. În cazul lui Macron, în schimb, există toate premisele ca aceasta să aibă loc mult mai devreme, iar faptul că s-a convenit de comun acord ca ea să fie anunţată azi, la doar o lună şi jumătate după ce Emmanuel Macron a câştigat alegerile, e un semnal solid în acest sens.

Nu în ultimul rând, e limpede că Bucureştiul a mizat pe victoria lui Emmanuel Macron mai mult decât la nivel teoretic, mai mult decât o presupune manifestarea dorinţei arzătoare şi de bun simţ ca la Palatul Élysée să nu ajungă un personaj de teapa lui Marine Le Pen. A mizat, poate, chiar ceva mai îndrăzneţ decât alţi parteneri.

Acest lucru a fost ilustrat suficient de apăsat de unul din paşii concreţi ai Bucureştiului care au fost daţi publicităţii - reuniunea organizată la sediul Ambasadei României din Paris cu câteva săptămâni înaintea turului doi al scrutinului prezidenţial francez.

„Ambasadorii, ca şi jurnaliştii, încearcă să aibă informații de la sursă. Fiecare încercăm să invităm protagoniştii vieţii politice. Ce protagoniști mai buni aveai decât cei care candidau sau pe apropiaţii acestora? Ne-am bucurat că a acceptat invitația. A fost un dejun-dezbatere cu toţi ambasadorii UE”, preciza, la începutul lunii mai, ambasadorul României, Luca Niculescu.

„Am făcut-o într-un moment în care se împlineau 60 de ani de la Tratatul de la Roma, într-un an în care România sărbătorește 10 ani de la aderarea la UE. (...) Faptul că ai 30 şi ceva de ambasadori, pentru că am invitat şi Norvegia, Elveţia, care nu sunt neapărat în UE, dar împărtăşesc spiritul european, faptul că ne-am regăsit alături de un candidat în reşedinţa unei ţări nou intrate în UE n-a putut decât să ne bucure”, mai spunea Luca Niculescu.

Însă ambasadorul român mai sublinia ceva la momentul respectiv: Emmanuel Macron nu a avut o altă întâlnire cu ambasadorii în afară de cea de la Ambasada României. Detalii, AICI.

E tot mai interesant ce va urma.