Cotroceni. Primele precizări după întâlnirea Iohannis-Isărescu

În cadrul întânirii dintre președintele Klaus Iohannis și conducerea Băncii Naționale a României, șeful statului a arătat că obiectivul fundamental este asigurarea stabilităţii preţurilor, astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii de cumpărare. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat, însă, că principalii factori de creştere a preţurilor nu sunt din sfera politicii monetare.

Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, întâlnirea a fost ocazionată de necesitatea consultărilor în privinţa medierii disputelor dintre Guvern şi BNR, referitoare la riscurile cu care România se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia şi coordonarea politicilor economice.

În cadrul discuţiilor, a fost analizată situaţia macroeconomică existentă, context în care preşedintele a subliniat că „este esenţială independenţa Băncii Naţionale a României în legătură cu deciziile de politică monetară, aceasta fiind o condiţie fundamentală pentru un stat membru al Uniunii Europene”.

În acest sens, „Klaus Iohannis a menţionat că Banca Naţională a României trebuie să urmărească, cu responsabilitate şi determinare, obiectivul fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor, astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii de cumpărare”.

„Guvernatorul BNR a prezentat principalii factori ai creşterii preţurilor, arătând că influenţele semnificative provin din componente aflate în afara sferei de acţiune a politicii monetare”, precizează sursa citată.

Referitor la problema coordonării politicilor economice, preşedintele apreciază că aceasta nu înseamnă ca politicile unor autorităţi să fie subordonate obiectivelor altora, însă ansamblul politicilor economice trebuie să asigure, prin toate măsurile care se impun, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului macroeconomic.

Astfel, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că atât Guvernul, cât şi Banca Naţională trebuie să evite abordările concurenţiale, astfel încât cooperarea instituţională să fie una eficientă, în condiţii de echilibru şi responsabilitate faţă de interesele economice ale României, se arată în comunicat.

La finalul întrevederii, preşedintele şi-a exprimat speranţa că vor exista discuţii între Guvern şi BNR în perioada imediat următoare, care să îmbunătăţească dialogul instituţional şi cooperarea în domeniul politicilor economice.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni seară, că a decis să încerce o mediere între reprezentanţii Guvernului şi cei ai Băncii Naţionale, pe care în zilele următoare în va chema la discuţii la Cotroceni, el afirmând că în ultima perioadă „s-a mers cam departe cu unele afirmaţii destul de contondente”. 

„Această animozitate între Guvern şi BNR este dăunătoare şi am decis să încerc o mediere şi îi voi invita în zilele următoare la Cotroceni să văd unde sunt problemele. S-a mers cam departe cu unele afirmaţii destul de contondente în ultima vreme. (...) Sper să reuşim să ajungem cumva la un numitor comun”, a declarat preşedintele Iohannis. 

Ministurl Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat, marţi, că nu există un război între Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR), astfel că nu este nevoie de o mediere între cele două instituţii, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor şi BNR colaborează, fără ca asta să însemne inexistenţa unor critici.

„Nu cred că este nevoie de o mediere. Avem o relaţie instituţională cu Banca Naţională, am mai spus, în calitate de ministru al Finanţelor am avut discuţii cu domnul guvernator, nu cred că avem nevoie de o astfel de mediere. (...) Nu este niciun război. Noi colaborăm, BNR şi Ministerul Finanţelor, dar asta nu înseamnă că nu ne criticăm”, a afirmat Teodorovici.

Liderul PSD Liviu Dragnea a atacat recent BNR, afirmând că declaraţii ale reprezentanţilor acesteia, ale preşedintelui şi ale liderilor opoziţiei „prea sunt coordonate”, concluzia sa fiind că „îmomentul în care România încearcă să se ridice, e cineva care îi dă la picioare”.

În ceea ce priveşte creşterea preţurilor, Dragnea a invocat mai multe motive, de la liberalizările cerute de FMI şi de UE, până la faptul că importăm din state UE un de preţurile au crescut, dar a făcut referire şi la „companiile cu capital străin”, care au majorat preţurile, văzând că au crescut veniturile românilor.