Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă cu ministrul Finanțelor Marcel Boloș, că Guvernul a pregătit peste 50 de măsuri pentru reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar. El spune că este prima reformă „reală” în acest sens și că România discută cu Comisia Europeană pentru a evita pierderea fondurilor europene ca urmare a procedurii de deficit excesiv.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Am avut o discuție foarte așezată pe OUG care urmează să o promovăm în Guvern în ceea ce privește partea de reduceri de cheltuieli în sistemul bugetar. Sunt peste 50 de măsuri. Vorbim de prima reformă reală în ceea ce privește sistemul bugetar. Este pentru prima oară când un guvern al României își asumă o astfel de abordare.
S-a pornit în 2019 cu o datorie publică de 37% și cu un deficit bugetar de 2,7 – 2,9% și am avut, după două guvernări nefericite, am ajuns la un deficit de 9,2%, fiind singurul stat din UE care are un acord în ceea ce privește deficitul excesiv.
Mi-aș fi dorit ca aceste măsuri să fie luate din timp, când existau elemente clare că este foarte puțin probabil să ne încadrăm în deficitul asumat pentru anul acesta. Vorbim de o stabilitate economică, nu de o criză economică, nu vorbim de recesiune în România. Vorbim de lucruri pe care ni le-am asumat în fața Comisiei. Cel mai important este să continuăm acest dialog cu Comisia ca să nu se întâmple ce este cel mai rău pentru orice stat al UE, respectiv blocarea fondurilor europene. Cred că vom reuși împreună să evităm acest lucru, să avem o negociere corectă, cu elemente atât în ce înseamnă cheltuielile cât și veniturile și de aici să avem un plan foarte corect și asumat pe perioada următoare.
Nu este confortabil nici pentru mine nici pentru domnul ministru. Nu caut vinovați și nici nu fac parte din oamenii politici care să-și asume doar cele bune. Cred că toate măsurile propuse de domnul ministru sunt corecte. Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, sporuri. Cei care merg la serviciu de zeci de ani să se joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri. Este incredibil unde a ajuns acest fenomen și mă bucur că am un partener în actualul ministru al Finanțelor să ne asumăm aceste lucruri curajos și să le explicăm românilor foarte clar.
Specialiștii care spun că trebuie tăiate numai cheltuieli...duc de fapt la o scădere a consumului, normal că trebuie și venituri. De aceea, prin tot acest pachet, atât de reduceri de cheltuieli, dar și de venituri, se va creea un echilibru macroeconomic, astfel încât tot ce este acum funcțional și perspectiva în continuare de creștere economică să rămână stabilă.
Nu pot să nu regret că aceste măsuri nu s-au discutat în urmă cu câteva luni, în luna februarie – martie, astfel încât ele să fie luate treptat. Sunt măsuri care au afecte imediate și măsuri care au efecte indirecte, precum cum sunt cele cu 200.000 de locuri vacante, unele bugetate altele nebugetate. Automat, au și efecte indirecte în ceea ce privește cheltuielile.
Sunt plafoane în ceea ce privește sporurile. Nu putem avea sporuri mai multe decât salariul de bază. Nu putem avea pensii speciale mai mari decât ai avut veniturile, mai mult, să te și pensionezi la 42-45 de ani. Toate aceste lucruri puse în ansamblu și văzut întregul tablou, inclusiv cu rectificarea bugetară.
O să mai discutăm miercuri, după ce vor definitiva cu ordonatorii principali de credite în ceea ce privește rectificarea. Nu este o abordare pompieristică. Îmi asum această reformă în sistemul bugetar. Ea trebuia făcută de mult timp, sunt mult pre multe modificări legislative făcute ori în Parlament ori în Guvern. Trebuie să existe o echitate socială. Nu putem să avem venituri mai mari decât președintele României dar să solicităm să mai primim și tichete de vacanță. Trebuie să înțelegem că în continuare nu putem impozita la fel munca cu cea mai mare impozitare pe muncă din UE la cei cu venituri mici. Media europeană e între 15 și 20% impozitarea pe muncă la cei cu venituri mici și mai mare la cei cu venituri mari. Este o diferență majoră între impozitarea muncii și impozitarea capitalului.
Mă interesează mai puțin cine este de vină și unde s-a greșit până acum. Îmi asum în totalitate aceste reforme, chiar dacă ele deranjează anumite persoane”, a spus Ciolacu, la Ministerul Finanțelor.
Editor : Alexandru Costea
