Ludovic Orban a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un cabinet cu care, în termen de 10 zile, trebuie să vină în Parlament pentru un vot de învestitură. Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de votul a 233 de parlamentari. În acest moment PNL are doar 94 de voturi. Va urma o perioadă de negociere în care premierul desemnat trebuie să convingă grupurile parlamentare să susțină Guvernul, însă aceste negocieri se anunță aproape imposibile.
PSD a anunțat deja că nu va vota Guvernul, deci Ludovic Orban nu se poate baza decât pe cel mult 2-3 voturi de la social democrații care ar riscă să fie dați afară din partid. Până în acest moment, doar cei 17 parlamentari ai minorităților au anunțat că vor vota Guvernul. Astfel, Orban mai are nevoie de 122 de voturi pe care trebuie să le adune de la USR, PMP, UDMR, Pro România și ALDE.
Negocierile se anunță unele destul de dure, mai ales pentru că fiecare partid în parte cere ceva ce altui partid nu îi convine.
Pro România (35 de voturi) cere garanții că nu vor fi tăiate pensiile și slariile, nu este de acord cu alegerea primarilor în două tururi, iar Victor Ponta a anunțat deja, înaintea negocierilor, că formațiunea sa, de centru stânga, nu va vota un guvern de dreapta. De voturile oamenilor lui Ponta depinde însă soarta viitorului Guvern.
USR (40 de voturi) cere ca până la votul de învestitură, adică până săptămâna viitoare, Parlamentul să adopte modificarea legislației electorale astfel încât primarii să fie aleși în două tururi, să fie anulat recursul compensatoriu și să fie votată inițiativa „Fără Penali”. Imposibil să fie adoptate toate aceste modificări până la momentul votului pentru Guvern, chiar dacă Dan Barna susține că se pot face „într-o zi”. De asemenea, USR solicită un calendar clar pentru alegeri anticipate, condiție esențială pentru susținerea unui Guvern de tranziție PNL.
PMP (18 voturi) vrea să intre la guvernare alături de PNL, fiind singurul partid dispus să facă parte din noul Executiv. Pentru că au solicitat acest lucru și au contribuit decisv la demiterea Guvernului Dăncilă, cei din PNL se simt datori să le ofere unul sau două portofolii în noul Guvern. Aici apar însă problemele.
UDMR (30 de voturi) a anunțat public, prin Kelemen Hunor, că nu vor susține un guvern din care face parte partidul lui Traian Băsescu. Cu intrarea la guvernare a celor din PMP nu sunt de acord nici oamenii lui Călin Popescu Tăriceanu. UDMR se opune vehement modificării legislației electorale și vrea ca primarii să fie aleși în continuare într-un singur tur de scrutin și își condiționează susținerea pentru guvern de acest lucru. UDMR nu susține nici varianta alegerilor anticipate.
ALDE (20 de voturi) condiționează susținerea Guvernului PNL de garanții că „reformele din justiție” nu vor suferi modificări. Aici intră Legile Justiției și mai ales, Secția Specială pentru care cei din ALDE s-au luptat cot la cot cu PSD să o impună. Printre măsurile anunțate de liberali se numără inclusiv desființarea Secției Speciale. Ludovic Orban a precizat totuși că orice modificare în Justiței nu va fi făcută prin OUG ci va trece prin Parlament, acolo unde PSD și ALDE pot împiedica desființarea Secției Speciale.
În calculele PNL intră și 7 deputați și senatori neafiliați unui partid politic, care ar putea vota Guvernul.
Astfel, mai multe condiții puse de unele partide, le anulează pe cele puse de alte formațiuni politice. În acest moment, negocierile pe care trebuie să le poarte Ludovic Orban par mai mult decât dificile, iar succesul acestor negocieri depinde și de compromisul pe care este dispus să îl facă în fața liderilor.
Dacă Parlamentul respinge la vot guvernul, jocul se întoarce la președintele Klaus Iohannis care va fi nevoit să facă o nouă propunere. Președintele l-ar putea nominaliza din nou pe Ludovic Orban, iar dacă noua nominalizare nu întrunește pentru a doua oară numărul suficient de voturi, președintele poate dizolva Parlamentul, însă acest lucru, inclusiv organizarea alegerilor anticipate se poate întâmpla, conform Constituției, după alegerile prezidențiale.
